Prima Pagina » Sanatate A-Z » Boli Infectioase » Holera boala infectioasa acuta

Holera boala infectioasa acuta

HoleraHolera este o boala infectioasa acuta din grupul infectiilor de carantina si intestinale, provocata de mai multi vibrioni (asiatic, El-tor, non O139), care patrund in organismul uman prin tractul digestiv, caracterizandu-se clinic prin simptome de deshidratare si crampe sau convulsii musculare, manifestandu-se prin diaree si vome repetate, ce duc la dereglari circulatorii si a metabolismului hidrosalinic.

Primele 6 pandemii de holera au fost provocate de vibrionul asiatic, iar acea de astazi – de vibrionul El-tor. Ultimul este cu mult mai rezistent in mediul ambiant. El se pastreaza destul de indelungat la temperaturi joase (in experimente – pana la 127 zile), in bazinele acvatice – cateva luni; in lapte si produse lactate – 14-30 zile; pe suprafata legumelor si a fructelor – 5-7 zile; in intestinul mustelor – 4-5 zile; in organismele hidrobiontilor (pesti, moluste, broaste, raci, crabi, stridii etc.) – un timp mai indelungat.

Ba mai mult ca atat, ei nu numai se pastreaza, dar pe parcurs mereu se acumuleaza, iar cand apa se incalzeste la o temperatura de +18-24°C, vadit se multiplica, facand ca bazinele acvatice sa devina foarte periculoase in privinta infectarii cu vibrionul holeric. Iata de ce bazinele acvatice infectate cu vibrioni in timp de vara prezinta un mare pericol pentru populatie.

Vibrionii sunt mai putin viabili la actiunea luminii solare si temperaturii inalte. La temperatura de +80°C – pier peste 5 min., iar la cea de fierbere (+100°C) – momentan. De asemenea, vibrionii holerici sunt foarte sensibili la substantele dezinfectante (cloramina, clorura de var etc), indeosebi la actiunea acizilor (solutia de acid clorhidric 1:10000 distruge vibrionul intr-un minut). O actiune distrugatoare asupra vibrionului o are si sucul gastric uman.

De notat, ca vibrionul El-tor dupa structura antigenica se subdivizeaza in serotipurile: Ogava, Inaba si Higosima. In epidemia din 1995 in tara noastra preponderent (97%) s-a inregistrat serotipul Ogava.
Sursa de infectie o constituie omul bolnav si purtatorii de vibrioni. Ultimii in holera El-tor se intalnesc mai frecvent decat in cea asiatica si sunt periculosi, deoarece pacientul nu are semne clinice.

Holera, ca si celelalte infectii intestinale, se transmite prin intermediul apei, produselor alimentare, mainilor murdare, obiectelor de uz casnic contaminate cu excretiile bolnavilor holerici si prin intermediul mustelor. Un pericol evident in privinta molipsirii de holera El-tor il prezinta contaminarea cu hidrobiontii (animalele acvatice sus mentionate) si chiar consumarea in hrana a unor din ei.

Apa poate fi infectata prin neglijenta in timpul lucrarilor de exploatare si intretinere a apeductului si a retelei de canalizare; apa din rauri, bazine acvatice si chiar fantani – in timpul ploilor torentiale cu apele ce se scurg de pe sol. Infectarea alimentelor are loc prin intermediul mainilor murdare, mustelor sau a apei infectate, (spre exemplu, legumele pot fi infectate, cand se uda cu apa impurificata din bazine ori folosirea excrementelor umane in calitate de ingrasaminte).

Majoritatea cazurilor de holera apar vara si inceputul toamnei, atunci cand vibrionii se multiplica evident in apa, deoarece ea, fiind foarte calda, favorizeaza acest proces. Totodata in acest timp pe litorale se observa o aglomeratie sporita, care creeaza conditii de incalcare a regimului normal de alimentare, de nerespectare a regulilor de igiena personala.

De mentionat, ca mai des pot fi infectate cu vibrioni holerici persoanele ce sufera de maladii a cailor biliare, a pancreasului, maladii gastrice cu hiposecretie ori lipsa totala a sucului gastric etc; bolnavii psihici, alcoolici, vagabonzii si cei ce se afla in penitenciare.

Spre exemplu, in timpul unei izbucniri de holera in Romania un paznic de la gradina, schimband rosiile pe vin, s-a imbatat binisor si a baut apa din raul Prut, de unde in acel timp se depistau vibrioni de holera, despre ce el nu era informat. Avand o rezectie stomacala (inlaturarea a 2/3 din stomac) vreo 7 ani in urma, fiind cu o lipsa totala de aciditate stomacala, el peste 8 ore se imbolnaveste de o forma foarte grava de holera. incat medicii au depus mari eforturi pentru ai salva viata.

Vibrionul holeric patrunzand in tractul digestiv si trecand bariera de aciditate gastrica, mai departe se multiplica vadit in intestinul subtire. Acolo elimina toxina cu denumirea de holerogen, care catalizeaza activitatea unor fermenti din epiteliul intestinal, ce la randul sau duc la secretia abundenta a sucurilor si electrolitilor din partea superioara a intestinului.

Deci, pe de o parte eliminarea sporita a lichidului si electrolitilor din intestinul subtire, pe de alta parte reabsorbtia normala a lor in intestinul gros si se afla la baza diareei holerice. Gradul de pierdere a lichidului si electrolitilor ori asa zisa deshidratare si determina gravitatea bolii.

Holera evolueaza clinic de la formele de portaj, usoare pana la forme foarte grave. Perioada de incubatie dureaza de la cateva ore la 5 zile, mai frecvent 2-3 zile. Maladia, de regula, se incepe acut cu aparitia diareei pe neasteptate, mai ales noaptea ori spre dimineata.

In holera El-tor la 1/4 din cazuri boala poate incepe cu o perioada prodromala de 24-36 ore, ce se caracterizeaza prin simptome generale de intoxicatie si temperatura ridicata pana la 38°C, frisoane, cefalee, vertijuri, apoi apare scaunul lichid fara dureri in abdomen si tenesme. Frecventa scaunului este variabila si depinde de gravitatea maladiei – de la 2-3 ori in forme usoare pana la 30 ori si mai des in formele grave si foarte grave.

Scaunul este lichid, la inceput are un caracter fecaloid, apoi devine de o culoare albicioasa cu fluturasi albi, ce este asemanator cu o fiertura de orez, de regula, fara miros, mai rar cu un miros de zeama de peste ori cartofi cruzi trecuti prin razatoare. Daca maladia progreseaza, la scaunul lichid, frecventa caruia se mareste, se adauga voma. Ultima apare spontan, fara greturi si masele vomitive se elimina sub o presiune marita, ce se compara cu un havuz. Frecventa vomei de asemenea caracterizeaza gravitatea maladiei.

Prin scaunul lichid si vomele repetate, bolnavul poate pierde o mare cantitate de apa si saruri minerale, ce la randul lor duc la demineralizarea si deshidratarea organismului de gradul I, II, III si IV, ori la dezvoltarea formelor usoare, medii grave si foarte grave. In holera El-tor mai frecvent se inregistreaza portajul de vibrion, formele usoare si medii (semigrave). insa, medicina inca nu poate determina care din aceste forme se poate agrava si pune viata bolnavului in pericol.

De mentionat, ca in dependenta de gradul de deshidratare, holera se mai caracterizeaza prin crampe musculare, cianoza, dispnee, micsorarea turgorului pielii, dereglari ale glasului pana la afonie, tahicardie, hipotonie, temperatura normala mai frecvent (in cazuri grave si foarte grave – subnormala), simptome de insuficienta multipla de organe. De asemenea, gradul de deshidratare in holera se mai caracterizeaza prin majorarea densitatii plasmei, a indicelui de hematocrita, prin modificare la pH in acidoza si majorarea deficientei bazice.

Daca bolnavul de gradul III si IV de deshidratare nu va fi imediat spitalizat pentru a fi supus unei terapii intensive, el va deceda peste un timp foarte scurt. De mentionat, ca toti bolnavii de holera si suspecti la ea, se trateaza in spitalul de boli infectioase (spitalul holeric). Din pacate, in epidemia de holera in a. 1995, din cei decedati o parte s-au adresat tarziu la medic.

O mare importanta in profilaxia holerei o are protectia sanitara a surselor de apa potabila, controlul sistematic al apei din rauri, lacuri, bazinele acvatice, a apelor reziduale de la fabricile de lactate, de peste, de la bai, spalatorii; supravegherea sanitara a pietelor, intreprinderilor alimentare, de alimentatie publica si a celor private, serviciilor comunale (hoteluri, frizerii etc), localurilor publice (stadioane, teatre, cinematografe, parcuri etc.); dezinfectarea reziduurilor si combaterea mustelor. De asemenea, o importanta primordiala o are lupta cu murdaria si nimicirea gunoistilor, depistarea precoce a pacientilor cu diverse disfunctii intestinale si izolarea lor in spitalele respective.

La aparitia cazurilor de holera in localitatea data se anunta carantina. Toate persoanele cu disfunctii intestinale sunt internate in spitalul provizoriu, unde se vor investiga la vibrionul holerei si alti microbi si se vor trata. Cei cu holera vor fi spitalizati in spitalul holeric. Oamenii, care au fost in contact cu bolnavii de holera sau purtatori de vibrioni, se izoleaza in spitalul (izolator), unde sunt examinati clinic si prin analize de laborator.

Vesela de care s-a folosit bolnavul de holera, lenjeria de corp si pat, alte obiecte contactate, masina sanitara, ce l-a transportat, trebuie sa fie dezinfectate, folosind diverse metode in acest scop. Materiile fecale si masele vomitive se dezinfecteaza cu o solutie de clorura de var de 10% sau solutia de lizol de 5% timp de 30 min.

In momentul depistarii cazurilor de holera, populatia din localitatea data, trebuie sa respecte strict regulile de igiena personala si publica, trebuie sa renunte la pescuit si scaldat in bazinele acvatice de unde se elimina vibrioni de holera.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 14 februarie, 2013, 14:27 Afisari: 1.089

2 Discutii la Holera boala infectioasa acuta

  1. tucu ion 25/02/2012 at 19:14

    am lucrat o perioada in Afganistan ,unde am facut o forma de holera,vibrion holeric,iar dupa ce am depasit faza urita a bolii am ramas cu o mincarime in fund ,am facut examen de coprocultura dar nu a iesit nimic,as dori daca se poate sa ma ajutati cu un sfat ce ar trebui sa fac sa scap de aceasta mincarime in special dupa ce fac un efort mai prelungit si transpir la fund.MULTUMESC ANTICIPAT

    Răspunde
    • Dr. Vasilescu 27/02/2012 at 08:45

      Din ce relatati pare a fi o eczema anala sau probabil suferiti de hemoroizi. O vizita la un medic dermatolog concomitenta cu o vizita la un medic proctolog poate preciza diagnosticul dvs. si stabilirea unui plan corect de tratament.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *