Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Osos » Humerus

Humerus

HumerusEste un os lung, pereche si simetric, format dintr-un corp (diafiza) si doua extremitati (epifize).

Corpul sau diafiza humerusului (corpus humeri):

Are  forma unei prisme triunghiulare (mai ales in portiunea distala), prezentand trei fete (antero-laterala, antero-mediala si posterioara) si trei margini (anterioara, mediala si laterala).

Fata antero-laterala a diafizei humerale este neteda in jumatatea inferioara unde se insera muschiul brahial anterior si prezinta putin deasupra mijlocului ei o linie rugoasa in forma de “V”, numita “V”-ul deltoidian (tuberozitas deltoidea), pe a carui buza superioara se insera muschiul deltoid iar pe buza inferioara se insera muschiul brahial anterior. Sub tuberozitatea deltoidiana (“V”-ul deltoidian) se gaseste un sant putin pronuntat, care pleaca de pe fata posterioara prin care trec nervul radial si artera brahiala profunda (sulcus nervi radialis). Deasupra tuberozitatii, fata anterolaterala este inconjurata de nervul axilar.

Fata antero-mediala a diafizei humerale prezinta putin deasupra mijlocul ei o fateta rugoasa pe care se insera muschiul coraco-brahial. Deasupra acestei fatete pe fata antero-mediala a humerusului vin in raport tendoanele marelui rotund si marelui dorsal, care se insera pe marginea anterioara a santului bicipital (sulcus intertubercularis). Dedesubptul fatetei rugoase a coraco-brahialului se gaseste muschiul brahial anterior. Pe aceasta fata se gaseste si gaura nutritiva a osului.

Fata posterioara a diafizei humerale prezinta in lungul ei un sant de torsiune care are o directie de sus in jos si dinauntru inafara si care o imparte in doua portiuni, una situata deasupra acestui sant si alta dedesubt. Deasupra santului de torsiune se insera vastul extern al tricepsului brahial iar dedesubtul santului de torsiune se insera vastul intern al tricepsului brahial. Prin santul de torsiune trec nervul radial, artera humerala profunda si cele doua vene satelite.

Marginea anterioara a diafizei humerale formeaza in partea superioara a osului, buza externa a santului bicipital prin care trece tendonul lungei portiuni a bicepsului brahial. In partea inferioara, aceasta margine se bifurca ingloband intre liniile ei de bifurcatie, cavitatea coronoida.

Marginile mediala si laterala a diafizei humerale sunt mai pronuntate inspre extremitatea inferioara a osului pe care se insera septurile intermusculare intern si extern care despart muschii din loja anterioara de cei din loja posterioara. Marginea laterala este intrerupta la unirea treimii superioare cu doua treimi inferioare de santul nervului radial.

Epifiza superioara (proximala) a humerusului este unita cu corpul prin  colul chirurgical (collum chirurgicum) formata dintr-o suprafata articulara rotunjita, care reprezinta circa 1/3 dintr-o sfera, numita capul humeral. Capul humeral (caput humeri) priveste in sus, inapoi si inauntru, iar axul sau formeaza cu axul longitudinal al corpului un unghi de 130-150°. La periferia capului humeral exista o portiune de os rugoasa, numita gatul sau colul anatomic (collum anatomicum). Putin inafara portiunii superioare a colului anatomic se gasesc doua ridicaturi osoase, una mai mica situata inainte, numita trochin sau tuberculul mic (tuberculum minus), si alta mai mare situata posterior, numita trochiter sau tuberculul mare (tuberculum majus). Pe trochin se insera tendonul muschiului subscapular iar pe trochiter se insera tendoanele muschilor supraspinos, subspinos si micul rotund. Aceste doua ridicaturi osoase sunt despartite prin extremitatea superioara a santului bicipital, a carui buza externa coboara de la baza trochiterului si care este de fapt marginea anterioara a osului, iar buza interna coboara de la nivelul trochinului. Pe buza interna a santului bicipital se insera muschii marele dorsal si marele rotund iar pe buza externa se insera tendonul muschiului mare pectoral.

Epifiza inferioara (distala) a humerusului este prismatic triunghiulara si turtita in sens antero-posterior, latindu-se mult si este recurbata catre inainte. Prezinta o suprafata articulara pentru oasele antebratului, iar lateral si deasupra acesteia prezinta doua ridicaturi voluminoase pentru insertii musculare. Suprafata articulara este impartita intr-o portiune externa numita condilul humerusului si care se va articula cu extremitatea superioara a radiusului, si o portiune interna, numita trohlee, care se va articula cu extremitatea superioara a cubitusului.

Condilul humerusului (condylus humeri) are o forma sferica si priveste direct inainte, articulandu-se cu cupusoara radiusului, care in miscarile de flexie a antebratului pe brat determina o foseta deasupra condilului, numita foseta supracondiliana.

Trohlee humerala (trochlea humeri) are o forma de mosorel si se va articula cu marea cavitate sigmoida a cubitusului. Este formata din doua versante, unul extern mai mic si unul intern mai mare, despartite printr-un gat cu o directie antero-posterioara putin oblic de jos in sus si dinauntru inafara.

Capitutul este o proeminenta rotunjita, situata lateral de trohlee care raspunde fosetei de pa capul radisului.

In partea anterioara si deasupra trohleei se gaseste o gropita, numita foseta coronoidiana (fossa coronoidea) in care intra in miscarile de flexie a antebratului pe brat, varful apofizei coronoide a cubitusului. Pe partea posterioara si deasupra trohleei se gaseste o alta gropita mai mare ca prima numita foseta olecraniana (fossa olecrani) in care intra varful apofizei olecraniene a cubitusului in miscarile a antebratului pe brat. Condilul humeral este despartit de trohlee printr-un sant articular, numit santul condilo-trohlean.

Foseta radiala (fossa radialis) este situata deasupra capitului si in ea patrunde capul radiusului in miscarile de flexiune.

Proeminetele osoase situate de o parte si de alta a condilului humeral se mai numesc si epicondili.

Epicondilul lateral (epicondylus lateralis), este situat lateral si deasupra condilului si este mai mic ca cel inten.el se termina la marginea laterala a diafizei. Pe el se insera muschii supinatori ai antebratului si extensori ai antebratului, mainii si degetelor: al 2-lea radial extern (scurt extensor radial al carpului), scurtul supinator, extensorul comun al degetelor, extensorul propriu al degetului mic, cubitalul posterior (extensor ulnar al carpului) si anconeul.

Epicondilul medial (epicondylus medialis), este situat intern si superior trohleii humerale, care se mai numeste si epitrohlee. Prezinta o puternica proeminenta triunghiulara la care se termina marginea mediala a diafizei.  Pe epicondilul medial se insera muschii epitrohleeni (muschii pronatori ai antebratului si muschii flexori ai antebratului, mainii si degetelor): rotundul pronator, marele si micul palmar, cubitalul anterior (flexor ulnar al carpului), flexorul comun superficial si uneori flexorul comun profund. Fata lui posterioara prezinta santul nervului ulnar pe unde trece nervul omonim.

Vascularizatie si inervatie: humerusul este vascularizat de ramuri ale arterei brahiale si inervat de ramuri din nervul musculo-cutanat.

Palparea:

Se poate palpa marginea interna a diafizei humerale, de la nivelul epitrohleei pana la nivelul capului humeral. Marginea externa se palpeaza de la nivelul “V”-ului deltoidian pana la epicondil, cu o usoara stergere la nivelul insertiei lungului supinator. Din extremitatea proximala se pot palpa cele doua tuberozitati prin grosimea muschiului deltoid. Trochiterul este pe linia epicondilului lateral iar trochinul poate fi palpat daca se roteaza humerusul inafara, siguranta ca palpam trochinul si nu apofiza coracoida fiind data de rotatia imprimata extremitatii inferioare a humerusului. Capul humerusului se palpeaza prin scobitura axilara, mergand pe marginea interna a osului in sus. Din extremitatea distala a humeruslui se poate palpa epicondilul si epitrohleea. Epicondilul se palpeaza mai putin din cauza ca este mai mic si il mascheaza masa muschilor epicondilieni. Epitrohleea se palpeaza mai bine, in special pe fata posterioara pana la nivelul santului epitrohleo-olecranian.

Punere in pozitie:

Elemente de reper:

  • extremitatea rotunjita a osului;
  • santul de torsiune.

Se aseaza superior si intern extremitatea rotunjita a osului (capul humeral) iar posterior se aseaza fata care prezinta santul de torsiune (fasa posterioara).

Articole Similare:

Ultima actualizare: sâmbătă, 23 martie, 2013, 9:59 Afisari: 52

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *