Prima Pagina » Sanatate A-Z » Boli Infectioase » Infectia cu Escherichia Coli

Infectia cu Escherichia Coli

Escherichia Coli

Coli-infectia este o boala infectioasa acuta din grupul bolilor intestinale provocata de Escherichia coli, care se transmite omului sanatos de la cel bolnav mai frecvent pe cale orala si se caracterizeaza clinic prin sindroame de intoxicatie sau deshidratare, fiind insotite de afectarea tractului digestiv, ce se exprima prin semne de gastroenterita sau gastroenterocolita.

Pentru prima data Escherichia coli a fost depistata de catre savantul austriac Escherich in 1886, caruia ii si poarta numele.

Actualmente se cunosc mai multe variante serologice de E.coli. Acest germen se atarna la familia Enterobacteriaceae, genul Escherichia. Escherichiile (eseriile) au forma unui bastonas, sunt gramnegative, cresc pe medii nutritive obisnuite si au o structura antigenica complicata. Ele contin antigenul somatic central O, flagilat – H si somatic superficial – K.

Actualmente sunt studiati circa 170 de O – antigeni ai E.coli, dintre care peste 80 stamuri sunt patogene pentru organismul uman. In baza deosebirilor dupa antigenul O, E.coli se subdivizeaza in mai multe grupuri serologice. In timpul de fata E.coli patogene pentru organismul uman se subdivizeaza in trei grupuri: enteropatogene (ECEP), enteroinvazive (ECEI) si enterotoxigene (ECET).

Eserihiile coli enteropatogene (ECEP) sunt, de regula, cauza bolilor, care decurg cu afectarea intestinului subtire la sugari (colienteritele la sugari) ce-s raspandite in mai multe tari. Mai frecvent ele sunt provocate de ECEP: O26, O44, O55, O86, O111, O114, O119; O125, O126, O127, O142, si O158.

Escherichiile enteroinvazive (ECEI) au particularitatea de a invada epiteliul intestinal si de a provoca o maladie asemanatoare cu sigheloza (forma dezinteriforma de escherichioza). Ele includ urmatoarele O – grupuri: O28,O112, O124, O129, O136, O143, O144, O151, O152, O164.

Escherichiile coli enterotoxigene (ECET) sunt capabile de a produce enterotoxine si deseori sunt cauza diareei la copii si adulti din tarile ce se afla in curs de dezvoltare, de asemenea si la persoanele, care viziteaza aceste tari, fiind numita “diareea calatorului”. Printre ECET se subdivizeaza stamuri, ce produc enterotoxina termolabila, termostabila si combinata. In componenta ECET sunt incluse urmatoarele O – grupuri: O1, O6, O8, O15, O25, O27, O78, O115, O148, O159, etc. Maladia provocata de ele se mai numeste escherichioza holeriforma.

Sursa principala de infectare o constituie omul bolnav de escherichioza cu diferite forme clinice, manifeste, insa mai frecvent cu cele usoare, diminuate, sterse. Mecanismul de infectare, ca si in alte infectii intestinale, ramane cel fecalo-oral.

Mai frecvent maladia se transmite pe cale alimentara, mai ales prin intermediul laptelui si produselor lactate infectate. A doua cale de transmitere a acestei infectii intestinale este apa contaminata. In cazuri de coli-infectie provocata de ECEP, maladia se mai poate raspandi pe calea contactului direct si indirect cu sursa de infectie.

Receptivitatea catre escherichii cea mai sporita este la copii, iar coli-infectia provocata de ECEP se intalneste numai la copiii pana la 2 ani.

ECEI provoaca maladii, care decurg atat sporadic cat si sub forme de focare epidemice. Escherichioza dizenteriforma poarta un caracter sezonier (mai frecvent in lunile de vara-toamna ale anului) si, de regula, se raspandeste pe cale alimentara.

Particularitatile epidemiologice ale ECET constau in decurgerea sporadica sau de grup, purtand un caracter sezonier (mai frecvent in lunile de vara) si o raspandire preponderenta pe calea hidrica. Morbiditatea prin coli-infectia provocata de ECET in tarile in curs de dezvoltare, preponderent se inregistreaza la copiii pana la 2 ani. De mentionat, ca ECET cauzeaza diareea in 60-70% din calatorii veniti in tarile slab dezvoltate din cele industriale.

Patogenia coli-infectiei inca nu este bine studiata. In escherichioza dizenteriforma are loc invazia ECEI in celulele epiteliale intestinale, unde ele incep a produce endotoxina dupa multiplicare.

Dupa forma de escherichioza holeriforma procesul se dezvolta, daca are loc adeziunea (alipirea) ECET de celulele epiteliale intestinale. Dupa aceasta adeziune escherichiile se multiplica evident, eliminand enterotoxina. Ultima, ca si in holera, duce la catalizarea diferitor fermenti, ce la randul sau activeaza alte substante, care sporesc evident secretarea sucurilor si a electrolitilor de catre epiteliul intestinal, provocand diareea.

Tabloul clinic este mai bine studiat in escherichioza dizenteriforma, provocata de ECEI O124. Perioada de incubatie constituie 1 -3 zile. Maladia se incepe acut cu semne moderate de intoxicatie. La 1/4 cazuri temperatura atinge 37,5-38°, fiind insotita de frisoane. Bolnavii acuza cefalee, slabiciune generala, vertijuri si dureri colicative in abdomen. Peste cateva ore de la debutul maladiei se asociaza scaunul lichid cu o frecventa de 3-5 ori in zi, care contine mucozitati, uneori si striuri de sange.

La examenul obiectiv se determina dureri la palparea intestinului gros, uneori spasmarea lui. Mai frecvent sunt caracteristice durerile in regiunea ombelicala si un garguiment pronuntat. Numai in unele cazuri scaunul pierde caracterul fecaloid, fiind muco-sangvinolent, spre deosibire de dizenterie. De asemenea in aceasta forma de escherichioza mult mai rar se intalnesc tenesmele si scaunele false. Ea decurge, de regula, sub forma usoara cu insanatosire peste 5-7 zile.

Tabloul clinic al escherichiozei holeriforme este mult asemanator cu acela al holerei in forma usoara. Perioada de incubatie dureaza 1-3 zile dupa care maladia se incepe acut, cu slabiciune generala, greturi, voma, dureri in partea superioara a abdomenului si aparitia scaunului lichid. La o parte din pacienti durerile abdominale lipsesc. Scaunul este lichid, apos, in cantitati mari, frecvent (5-10 ori in nictimer), fara striuri de sange si mucozitati; voma, mai frecvent este repetata si in volum avansat.

Pierderea lichidului si electrolitilor prin voma si scaunul lichid repetat favorizeaza aparitia semnelor de deshidratare si a crampelor musculare, aparitia si pronuntarea carora se afla in dependenta de gradul de gravitate. In majoritatea cazurilor temperatura ramane normala, iar in cele mai grave, fiind si subnormala. Maladia dureaza mai frecvent 3-4 zile. Forma expusa de escherichioza obligatoriu necesita o diferentiere de holera, utilizand metode de laborator.

Tabloul clinic a escherichiozei, provocata de ECEP este exprimat prin semne de colienterita ce se intalneste numai la sugari, care necesita pentru conformitate investigatiile specifice de laborator.

Diagnosticul escherichiozei poate fi efectuat in diferite sectii spitalicesti, in conditii de ambulator, insa el obligatoriu necesita confirmari prin metode bacteriologice. Tratamentul se efectueaza in sectiile spitalicesti sau in conditii de ambulator (in cazuri usoare).

Profilaxia coli-infectiei este mult asemanatoare cu acea a altor infectii intestinale, elucidate de noi in publicatiile anterioare. Profilaxia specifica a escherichiozei prin intermediul vaccinelor inca nu este elaborata.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 29 martie, 2013, 14:36 Afisari: 3.366

Un comenentariu la Infectia cu Escherichia Coli

  1. florentina 08/11/2013 at 15:06

    si fetita mea are e.coli de care incerc sa o tratez cu homeopate ca tot cu homeopate m am tratat si eu cand am avut, sper sa scapam de aceasta infectie ca cu antibiotice nu trece in veci cum cred unii doctorii…….

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *