Prima Pagina » Articole Recomandate » Ingrijirea parului de pe cap

Ingrijirea parului de pe cap

Ingrijirea parului este un termen general pentru descrierea proceselor cosmetice si de igiena care implica parul capului. Ingrijirea parului va varia in functie de tipul de par si de tipul de tratamente care pot fi aplicate. Nu toate persoanele au acelasi tip de par, el fiind un exemplu elocvent al diversitatii umane.

In acest articol se va discuta mai ales despre ingrijirea parului de pe cap, dar trebuie facute si mentiuni despre procesele de intretinere a parului din celelalte zone ale corpului. Aceste zone includ parul facial, pubian sau din alte zone, care poate fi vopsit, tuns, ras, smuls sau inlaturat prin metode ca epilarea cu ceara, epilarea cu zahar sau epilarea cu ata. Aceste servicii sunt oferite in saloane, frizerii sau statiuni balneo-climaterice, iar produsele sunt comercializate pentru folosirea la domiciliu. Inlaturarea parului cu laser sau electroliza sunt de asemenea disponibile, insa sunt efectuate de medici cu experienta in cabinete medicale sau in cabinete specializate.

Procesele biologice si igiena parului:

Ingrijirea parului si a pielii scalpului pot parea doua categorii diferite, insa ele sunt conectate, deoarece cresterea firului de par incepe sub piele. Partile vii ale parului (foliculul, radacina, teaca radacinii si glandele sebacee) sunt localizate subcutanat, in timp ce firele de par vizibile in exterior (cuticulele care acopera cortexul si maduva interioara) nu sunt vii. Deteriorarile sau schimbarile aduse parului vizibil in exterior nu pot fi reparate printr-un proces biologic, desi sunt multe metode prin care putem asigura sanatatea parului.

Pielea scalpului, la fel ca si pielea din orice alta zona a corpului, trebuie sa fie sanatoasa pentru a asigura un corp sanatos si un proces normal de producere si crestere a parului. Daca scalpul nu este curatat regulat prin inlaturarea celulelor moarte, toxinele eliberate prin piele sau factorii externi (bacterii, virusuri sau produse chimice) pot crea un mediu propice pentru dezvoltarea infectiilor. Totusi, nu toate bolile scalpului sunt cauzate de infectii bacteriene. Unele apar inexplicabil si, de obicei, singura modalitate de abordare a afectiunii este tratamentul simptomatic (exemplu: matreata). Exista si bacterii care pot afecta direct parul. Pediculoza este, probabil, cea mai raspandita boala capilara pe plan mondial. Pediculoza poate fi tratata prin acordarea unei mari atentii la detalii, studiile demonstrand ca nu este neaparat o afectiune cauzata de o stare de igiena precara. Studiile mai recente arata chiar ca parul curat este un mediu favorizant pentru aparitia pediculozei. Astfel, “spalarea parului” devine o expresie care poate induce in eroare; ce este necesar pentru cresterea sanatoasa a parului si intretinerea lui este de obicei curatarea pielii scalpului, la fel cum si curatarea pielii corpului este necesara pentru o igiena corespunzatoare.

Glandele sebacee din pielea umana produc sebum, care este compus mai ales din lipide. Sebumul are un rol de protectie a parului si tegumentului, blocand cresterea microorganismelor pe piele. Sebumul contribuie la pH-ul natural al pielii, cuprins in limita de 5 – 6,8. Aceasta substanta uleioasa hidrateaza parul si ii confera stralucire, actionand in acelasi timp ca substanta de protectie impotriva uscarii parului si absorbtia excesiva de substante nocive. Sebumul este distribuit pe toata lungimea firului de par in mod “mecanic”, prin periere si pieptanare. Atunci cand sebumul este in exces, radacinile parului pot parea uleioase, grase si mai inchise la culoare ca de obicei, cauzand lipirea firelor de par.

Curatarea parului:

Un mod de distribuire a uleiurilor naturale ale parului pe toata lungimea lui este pieptanarea lui, folosind perii cu peri naturali. Perii naturali ajuta la transportarea uleiurilor de la scalp prin par pana la varfuri, hidratandu-l in acelasi timp. Perierea scalpului stimuleaza glandele sebacee, care produc mai mult sebum. Atunci cand sebumul si transpiratia se combina pe suprafata scalpului, ele ajuta la formarea invelisului acid, cu rol de protectie naturala a pielii.

Spalarea parului inlatura sebumul si transpiratia in exces, la fel si substantele nedorite din par si de pe scalp. De obicei, parul este spalat in timpul dusului sau baii cu sampon, care este un surfactant. Sampoanele se folosesc prin aplicarea lor impreuna cu apa pe par. Samponul reduce tensiunea superficiala a apei, permitand parului sa se ude. Acest proces poarta numele de actiune de udare. Actiunea de udare are loc prin atragerea apei de catre capul moleculelor de sampon spre firul de par. In schimb, coada moleculelor de sampon atrage praful, grasimea si uleiul. Procesul de samponare transforma praful si grasimea intr-o emulsie care poate fi clatita cu apa. Acest proces poarta numele de emulsifiere.

Sampoanele au un pH intre 4-6 si nu contin sapun. Sampoanele fara sapun sunt acide, deci mult mai apropiate de pH-ul natural al parului. Sampoanele acide sunt cel mai comun folosite pentru imbunatatirea calitatii parului, deoarece nu provoaca umflarea lui si nu elimina uleiurile naturale. Balsamurile sunt folosite dupa samponare pentru netezirea cuticulelor de par, ele inasprindu-se in timpul samponarii.

Exista trei tipuri de balsamuri: balsam antioxidant, care este folosit in special in saloanele de cosmetica dupa tratamentele chimice pentru a preveni prelungirea procesului de oxidare; balsamuri cu actiune interna, care intra in interiorul firului de par si ajuta la imbunatatirea structurii interne a firului de par (numit si tratament); balsamuri cu actiune externa, care netezesc cuticulele, facand parul stralucitor, fin si usor de pieptanat. Balsamurile pot functiona si ca un strat de protectie impotriva factorilor externi care pot deteriora parul.

Alterarea chimica a parului:

Tratamentele chimice, cum ar fi permanentul sau vopsirea, pot fi folosite pentru a schimba calitatea si textura parului. Acestea sunt alterari temporare, deoarece inca nu exista tratamente chimice cu efect definitiv.

Alterarea chimica a parului actioneaza doar asupra firului de par deasupra scalpului; daca radacinile nu sunt deteriorate, parul tratat chimic va fi inlocuit treptat de parul cu culoare si textura naturale.

Vopsirea parului:

Vopsirea parului este procesul de adaugare sau inlaturare de pigmenti de pe firele de par. Procesele de vopsire a parului sunt cele de colorare sau decolorare, in functie de adaugarea sau inlaturarea de pigmenti.

Nuantarea parului acopera doar temporar parul cu pigmenti, care pot fi inlaturati prin spalare.

Cele mai multe schimbari permanente de culoare necesita deschiderea cuticulelor de par, pentru ca schimbarea sa se faca din interiorul lor. Acest proces, care foloseste chimicale pentru a altera structura parului, poate deteriora cuticulul sau structura interna, lasand-o uscata, slabita si vulnerabila la rupere. Dupa acest proces, exista riscul de inchidere incompleta a cuticulelor de par, ceea ce duce la pierderea accelerata de pigment si asprirea parului. In general, cu cat culoarea aleasa pentru vopsire va fi mai deschisa fata de culoarea naturala a persoanei, cu atat parul va fi mai deteriorat. Alte solutii de colorare a parului in afara metodelor chimice sunt folosirea de plante ca henna si indigo sau solutii fara amoniac.

Ondularea si indreptarea chimica:

Ondularile si retexturarile facute prin relaxari sau reconditionari termice presupun alterarea chimica a structurii interne a parului, pentru a-i schimba textura. Parul care a fost tratat prin ondulare este mai slabit din cauza folosirii de chimicale si trebuie tratat cu mai multa grija decat parul care nu a suferit alterari chimice.

Factorii de mediu:

Mineralele din apa pot afecta parul. Calciul provoaca uscarea parului si lipsa sa de volum si stralucire. El poate preveni procesarea corespunzatoare a culorii, suvitelor, ondularii, indreptarii si poate face ca parul ondulat sa para relaxat. Calciul formeaza acumulari pe scalp, provocand aparitia scuamelor si ulterior a matretii. Calciul poate sufoca parul la baza foliculului; consecinta acestui proces este ruperea firului de par, acoperirea scalpului cu acumularile de calciu si blocarea cresterii firelor de par noi.

Fierul poate da apei o nuanta rosie-cafenie. Acesta lasa parul uscat, fragil si greu. Alte semne sunt lipsa de stralucire a parului, intunecarea la culoare a parului de culoare inchisa si aparitia unei tente portocalii la parul de culoare deschisa. Fierul, ca si calciul, poate inhiba procesarea culorii, suvitelor, ondularii sau indreptarii.

Cuprul decoloreaza parul, schimband culoarea parului blond in verde si a celui de culoare inchisa in tente si mai inchise. Cuprul are aceleasi efecte de inhibare ca si calciul si fierul.

Magneziul provoaca lipsa de stralucire a parului, uscarea si lipsa de volum; are aceleasi proprietati inhibitoare ca si mineralele de mai sus.

Siliciul provoaca efecte asemanatoare calciului: uscare, lipsa de volum si scuame pe suprafata scalpului. Acumularea de siliciu sufoca foliculul de par, cauzand caderea lui.

Plumbul provoaca uscarea parului si are aceleasi proprietati inhibitoare ca si mineralele de mai sus.

De obicei, aceste minerale se gasesc in apa freatica si este extrasa din puturi. Nivelul de calciu din sol determina duritatea apei. Desi calciul este elementul care determina duritatea apei, exista multe elemente in apa care afecteaza parul, scalpul si pielea.

Pentru a imbunatati sanatatea parului si pentru a preveni uscarea si acumularea de minerale, puteti folosi un filtru bun de apa, care retine sedimentele gasite in majoritatea apei din zonele urbane. Totusi, mineralele din apa dura si agentii de igienizare (clor sau cloramina) se pot depune pe sau in par, acumulandu-se in timp. Continutul mineral si chimic al apei variaza din punct de vedere geografic. Filtrarea apei cu material textil foarte fin poate ajuta la retinerea depozitelor de minerale mai mari. Unele persoane colecteaza apa de ploaie, desi ploaia acida este o problema din ce in ce mai comuna in multe zone ale lumii.

Tratamente pentru apa din puturi sau apa dura sunt disponibile in o varietate de produse, cum ar fi sampoanele demineralizante sau balsamuri.

Persoanele care innoata in apa cu clor sau in apa de mare pot apela la hidratarea parului si folosirea de balsam pentru a da volum firului de par. Innotatorii pot folosi de asemenea produse de inlaturare a clorului dupa ce innoata in bazine.

Considerente speciale pentru tipurile de par:

Parul lung: In multe industrii se recomanda strangerea parului pentru a evita accidentele de munca. Aceste categorii includ muncitorii din constructii, utilitati, operatori de utilaje de diverse tipuri. Mai mult, multe profesii recomanda strangerea parului lung din motive de igiena, cel mai elocvent exemplu fiind industria alimentara. Sunt, de altfel, numeroase sporturi care recomanda aceleasi masuri de siguranta: strangerea parului pentru a evita obstructionarea vederii, prinderea lui in echipamentul sportiv sau incalcirea lui de la apa sau conditii meteorologice nefavorabile. Siguranta este, de obicei, principalul motiv pentru strangerea parului cand circulati cu motocicleta, bicicleta, role sau cu masina decapotabila.

Pielea delicata: Pielea scalpului la bebelusi si persoanele in varsta are acelasi tip de productie controlata a glandelor sebacee, datorata activitatii hormonale. Glandele sebacee secreta sebum, o substanta uleioasa care mentine invelisul acid al scalpului si actioneaza ca un strat protector care mentine hidratarea si elasticitatea pielii. Sebumul se acumuleaza treptat, la un interval de 2-3 zile in cazul adultilor. Persoanele cu piele delicata pot observa un interval mai mare de acumulare, iar adolescentii necesita chiar si spalarea zilnica a parului. Sebumul distribuie de asemenea un strat protector la nivelul firelor de par. Spalarea zilnica va inlatura zilnic sebumul; astfel va fi stimulata producerea de sebum, deoarece organismul sesizeaza ca pielea scalpului nu are o hidratare corespunzatoare. In cazul afectiunilor scalpului insa, nu sunt aceleasi reguli. La bebelusi si la persoanele in varsta glandele sebacee nu produc sebum la capacitate maxima, de aceea spalarea zilnica a parului nu este necesara.

Tratarea deteriorarii parului:

Varfuri despicate: Fisurarea firelor de par, denumita stiintific tricoptiloza, are loc atunci cand cuticulul protector este inlaturat de la capatul firelor de par.

Aceasta afectiune se caracterizeaza prin despicarea longitudinala a firelor de par. Orice fel de trauma chimica sau fizica care afecteaza parul poate duce la aparitia acestei afectiuni. De obicei, firul de par se despica in doua sau trei filamente, cu o lungime de 2-3 centimetri. Varfurile despicate sunt mai des intalnite la persoanele cu par lung, dar se pot intalni si la persoanele cu par scurt si prost ingrijit.

Pe masura ce parul creste, se poate intampla ca uleiurile secretate natural pentru protectia scalpului sa nu mai ajunga pana la varfurile firelor de par. Parul este considerat vechi daca are o lungime de peste 10 centimetri; aceasta se datoreaza expunerii prelungite la soare, folosirea a mai multe sampoane si supraincalzirea lui prin folosirea de uscatoare de par si placi. Acesti factori duc la un par uscat, fragil si predispus la fisurare. Tunderea rara si lipsa tratamentelor hidratante pot accelera acest proces.

Ruperea parului si alte deteriorari: Parul poate fi deteriorat prin expunerea la chimicale, expunerea prelungita sau repetata la caldura si ondularea sau indreptarea excesiva.

Infectii si afectiuni ale pielii:

Atunci cand parul se dezvolta intr-un mod neobisnuit sau apar afectiuni ale pielii scalpului, se poate impune un consult de specialitate la un medic dermatolog sau tricholog. Afectiunile care se incadreaza sunt formele de alopecie, smulgerea parului, parul tepos, punctele negre pe par si arsuri sau eruptii aparute in urma unor tratamente chimice.

Exista o serie de afectiuni specifice scalpului. Simptomele includ:

  •  miros anormal;
  •  sangerari;
  •  umflaturi;
  •  acumulari pe piele de culoare alba sau de alta culoare decat culoarea normala a pielii;
  •  iritatii;
  •  caderea parului in smocuri;
  •  scuame care nu se desprind cu usurinta de pe pielea scalpului;
  •  matreata;
  •  mancarimi excesive care nu dispar prin spalare, roseata pielii;
  •  zone cu par mai rar;
  •  secretii asemanatoare puroiului;
  •  descuamare.

Oricare din aceste simptome au nevoie de asistenta profesionala de la un medic dermatolog sau tricholog pentru diagnosticare.

Pielea scalpului poate suferi infestatii cu acarieni, paduchi, infectii ale foliculelor sau fungi. Pot exista reactii alergice la ingredientele din substantele chimice aplicate pe par, chiar si la ingredientele din sampoane sau balsamuri. Alte afectiuni sunt matreata, psoriazis, eczeme sau dermatita seboreica.

Un miros care persista timp de cateva saptamani, in ciuda spalarii regulate, poate fi tot o problema de sanatate a pielii scalpului.

Nu toate scuamele sunt matreata. De exemplu, unele pot fi doar acumulari pe pielea scalpului. Acestea pot aparea ca rezultat al aplicarii de balsam pe pielea scalpului fara spalare in prealabil. Balsamul se va usca pe pielea scalpului si va forma depuneri cu aspect de matreata, provocand mancarimi insa nefiind daunatoare sanatatii.

Schimbarile si dezechilibrele hormonale:

Exista multe motive pentru caderea parului, mai ales probleme hormonale. Fluctuatiile hormonale se reflecta de obicei si in sanatatea parului. Caderea parului nu este un fenomen asociat numai barbatilor, si femeile pot suferi de aceasta afectiune. Tratamentele care se adreseaza acestui tip de afectiune necesita utilizare consistenta timp de aproximativ trei luni pentru aparitia rezultatelor. Intreruperea tratamentului poate provoca disparitia rezultatelor obtinute pana atunci.

In special la femei, boala tiroidiana este una din cele mai subdiagnosticate probleme medicale. Caderea parului in smocuri este una din seria de simptome care pot indica boala tiroidiana. In examenele ginecologice, testele de sange pentru evaluarea glandei tiroide sunt un procedeu de rutina. Problemele glandei tiroide dau primele manifestari in sanatatea parului.

In timpul sarcinii sau alaptarii, procesul de cadere naturala si normala a parului este incetinit (in jurul lunii a treia, deoarece corpului ii este necesara o perioada de timp pentru depistarea si restabilirea schimbarilor hormonale prin care trece corpul) pe perioada sarcinii si poate fi prelungit in timpul alaptarii (inclusiv folosirea de pompe de san). La intreruperea unuia din aceste procese, hormonilor le este necesara o perioada de doua luni pentru restabilirea setarilor hormonale initiale, iar caderea parului poate creste exponential timp de 3-6 luni, pana cand parul revine la volumul lui normal. Se observa ca parul pare mai des si mai stralucitor in timpul sarcinii si alaptarii, ca raspuns la afluxul de hormoni. Schimbarea culorii parului sau a texturii lui (par mai drept sau mai ondulat) sunt de asemenea procese obisnuite. Aceste schimbari au loc mai des decat persoanele realizeaza, insa multe din persoanele care trec prin aceste schimbari nu le semnaleaza.

Actiuni preventive – alimentatia:

Starea de sanatate si factorii genetici contribuie deopotriva la sanatatea parului. Alimentatia corespunzatoare este de asemenea foarte importanta pentru sanatatea parului. Partea vie a firului de par este localizata sub pielea scalpului, unde radacina parului este protejata de foliculul de par. Foliculul si radacina sunt hranite de o vena, iar sangele transporta nutrientii spre acestea. De fiecare data cand o persoana are probleme de sanatate cauzate de stres, traume, medicamentatie, afectiuni cronice sau acute, apa sau mancare cu continut de metale grele, fumat etc., toate acestea afecteaza aspectul si cresterea parului.

In general, o dieta completa si echilibrata este importanta si trebuie sa contina proteine, fructe, legume, cereale, chiar si o cantitate corespunzatoare de lipide (unele vitamine si minerale au nevoie de grasimi pentru a putea fi transportate si absorbite in corp). Orice deficienta va fi vizibila mai intai in sanatatea firului de par. Chiar si un caz moderat de anemie poate duce la caderea parului. Printre altele, grupul B de vitamine este cel mai important pentru sanatatea parului, in special biotina. Vitamina B5 (sau acidul pantotenic) confera flexibilitate, stralucire si rezistenta parului si previne caderea si albirea lui. Vitamina B6 ajuta la prevenirea matretii si poate fi gasita in cereale, galbenusul de ou si ficat. Vitamina B12 ajuta la prevenirea caderii parului si poate fi gasita in peste, oua, pui si lapte.

Cand organismul uman este solicitat, el isi reprioritizeaza procesele metabolice. De exemplu, organele vitale vor fi prima prioritate, ceea ce inseamna ca sangele sanatos si oxigenat nu va hrani foliculii de par, rezultand intr-un par mai putin sanatos sau o rata de crestere mai scazuta. Desi nu toate problemele de crestere a parului au ca origine alimentatia defectuoasa, acesta este un simptom important pentru diagnosticare.

Parul scalpului creste, cu aproximatie, cu 1-1,3 cm pe luna, iar folosirea sampoanelor sau vitaminelor nu a aratat o modificare considerabila a acestei rate de crestere. Rata de crestere depinde, de asemenea, de etapa ciclului de crestere a parului in care se afla persoanele; exista trei etape. Viteza de crestere variaza in functie de factorii ereditari, sex, varsta, hormoni si poate fi redusa de carenta de nutrienti (anorexie, anemie, deficienta de zinc) sau de fluctuatiile hormonale (menopauza, ovar polichistic, boala tiroidiana). Acizii grasi esentiali omega-3, proteinele, vitamina B12 si fierul, gasite in peste, previn uscarea si lipsa de stralucire a parului.

Legumele de culoare verde inchis contin cantitati mari de vitamina A si vitamina C, care ajuta la productia de sebum. Legumele asigura un aport de proteine necesar pentru cresterea parului si contin de asemenea fier, zinc si biotina. Biotina activeaza anumite enzime care ajuta la metabolizarea dioxidului de carbon, dar si a proteinelor, lipidelor si carbohidratilor. O deficienta de biotina poate face parul fragil si implicit duce la caderea lui. Pentru a evita aceasta deficienta, se recomanda consumul de cereale, ficat, galbenus de ou, faina de soia sau drojdie de bere. Alunele contin cantitati mari de seleniu, fiind importante pentru un scalp sanatos. Acidul alfa-linoleic si zincul se gasesc in anumite tipuri de alune, prevenind o deficienta de zinc care duce la caderea parului. Deficienta de proteine sau proteinele de slaba calitate pot duce la fragilitatea parului sau pierderea culorii sale naturale. Produsele lactate cu continut mic de grasimi sunt o sursa importanta de calciu, o componenta esentiala pentru cresterea parului. O dieta echilibrata este foarte importanta pentru sanatatea pielii scalpului si a parului.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 23 februarie, 2012, 10:18 Afisari: 1.595

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *