Prima Pagina » Sanatate A-Z » Fiziokinetoterapie » Inhalatiile

Inhalatiile

Inhalatiile

Inhalatia inseamna inspirarea, in scop terapeutic, a diferitelor gaze, lichide, sau substante medicamentoase, fin pulverizate. Aceasta terapie este foarte veche, fiind cunoscuta in primul rand de vestitul medic al antichitatii Hipocrate, apoi de nu mai putin celebrii Celsus, Pliniu si Galen, care recomandau pentru inhalatii aerul din preajma Vezuviului, care continea sulf. Termele romane erau folosite si in acest scop. Asa se tratau in vechime si evul mediu diferite boli pulmonare cronice (cu sulf), sau cutanate (arsenic), sau sifilisul (cu mercur).

Adevarata consacrare a acestei metode dateaza din secolul al XIX-lea (1856), odata cu folosirea aparatului de aer comprimat pentru pulverizari, de atunci pana astazi aparatele perfectionandu-se.

Pentru inhalatii se folosesc apele: minerale sulfuroase, alcaline etc. Inhalatiile sunt: de camera, individuale, in aer liber.

Inhalatiile includ volatizarile, aburelile, fumigatiile. (Fumigatie inseamna inhalarea, in scop terapeutic, a fumului produs, de exemplu, de tigari antiastmatice, plante sau prin arderea altor substante.).

Inhalatiile de camera: in aceasta procedura bolnavii inspira, intr-un mediu cu vapori sau ceata, diferite substante medicamentoase lichide sau ape minerale, fin pulverizate. Aparatele utilizate in scopul pulverizarii sunt diferite, dar toate folosesc acelasi principiu: aerul comprimat la 1 – 2 atmosfere. Pulverizatoarele moderne se pot regla pentru ca sa se poata obtine picaturi de ceata cat mai mici.

Inhalatiile individuale: dupa cum le desemneaza si numele, se folosesc aparate individuale, adaptate pentru gura si nas. Principiul pulverizarii este acelasi – aerul comprimat.

Inhalatii in aer liber: se pot folosi in doua moduri, prin intermediul:

– pulverizatoarelor mari (30 – 40 de injectoare), instalate intr-un spatiu mai mare (de exemplu intr-o gradina);

– cladirilor de graduatie, care sunt constructii de dimensiunea unor camere mari (10 metri), prevazute cu niste grinzi laterale, care sustin o multime de crengi si arbusti cu spini. Apa sarata pulverizandu-se, particulele mai fine se raspandesc pana la o distanta de peste 300 m de cladire. In jurul cladirii se amenajeaza un mic parc cu banci si alei pentru bolnavi. Aceste tratamente se pot face pe langa toate lacurile noastre sarate.

Actiunea inhalatiilor depinde de: continutul cetei (exemplu: ape sarate, sulfuroase, alcaline, iodurate, calcice etc.); gradul de pulverizare (picaturi mici, de 10 – 100 microni, care pot patrunde pana la nivelul alveolelor). Procesul de pulverizare determina incarcarea electrica negativa a particulelor mici.

Indicatii: apele sarate si alcaline cu actiune antiinflamatorie si fluidifianta se folosesc in procesele cronice brohopulmonare (bronsite cronice, astm bronsic, ozene, rinite cronice etc.). Apele sulfuroase au poate cea mai completa actiune: efect antiinflamator si trofic (prin elementul sulf), cu actiune plastica, de refacere a mucoaselor, si actiune antiseptica si hiposecretorie. Se gasesc la Govora, Calimanesti, Olanesti. Apele radonice au actiune de sedare, precum si antispasmodica si uricolitica (elimina acidul uric). Sunt indicate, in astm, migrene etc. Apele calcice sunt indicate in procesele inflamatorii cronice ale aparatului respirator. Apele iodurate (Govora, Bazna) sunt indicate in rinite, faringite, scleroemfizem etc. Apele arsenicale (Sarul Dornei) – in adenopatii, stari limfatice etc.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 6 martie, 2013, 9:30 Afisari: 40

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *