Prima Pagina » Sanatate A-Z » Medicina Interna » Intoxicatia cu Acid Acetic

Intoxicatia cu Acid Acetic

Biochimie

Gruparea acetil, derivata din acidul acetic, este de baza in biochimia tuturor formelor de viata. Legata de coenzima A formeaza acetilcoenzima A sau acetat activ, devenind centrul metabolismului carbohidratilor si al grasimilor. Gruparea acetil rezulta prin decarboxilare aeroba din acid piruvic.

In orice caz, concentratia de acid acetic liber in celule se pastreaza la un nivel redus pentru a se evita dezechilibrul pHului din celulele care il contin. Spre deosebire de unii acizi carboxilici cu lant lung (acizii grasi), acidul acetic nu se produce in trigliceridele naturale. Triglicerida artificiala numita triacetina (triacetat de glicerina) este un aditiv alimentar uzual; se regaseste si in cosmetice sau medicamente tipice.

Acidul acetic acid este produs si excretat de catre anumite bacterii, mai ales de genul Acetobacter si Clostridium acetobutylicum. Aceste bacterii sunt ominiprezente in produsele alimentare, apa si sol, iar acidul acetic este produs in mod natural prin alterarea fructelor sau a altor alimente. Acidul acetic este, de asemenea, un component al secretiei vaginale la femeie si la alte primate, unde se pare ca serveste drept agent antiseptic moderat.

Sinonime

Acid acetic glacial, esenta de otet, sau acidul etanoic (CH3COOH). Acidul acetic pur (anhidru) se numeste acid acetic glacial datorita aspectului de gheata al cristalelor formate la temperatura camerei. In solutii diluate (3% – 6%) se numeste otet si se foloseste in alimentatie.

Proprietati fizice

Lichid incolor, caustic, cu miros intepator puternic. Temperaturile de topire/fierbere sunt 16,7°C respectiv 118,2°C. Acidul acetic este miscibil cu apa si cu majoritatea solventilor organici. Este insolubil in sulfura de carbon. Acidul acetic are un coeficient de partitie mai mare in solventi polari nemiscibili cu apa decat in apa si de aceea se poate extrage din solutii apoase in eter sau acetat de etil. La randul sau, acidul acetic este un bun solvent utilizat frecvent la dizolvarea rasinilor si a uleiurilor esentiale. Densitatea solutiilor apoase de acid acetic prezinta un maxim la o concentratie de 77% acid.

Identificare

Se face prin reactii colorimetrice din corpul delict si din continutul gastric.

Fiziopatologie

Local are o actiune puternic coroziva, dand leziuni ulcerative acoperite cu membrane albe. Actiunea generala produce acidoza, hemoliza, alterari renale (necroza tubulara). Fiziopatologie: caile de intoxicare sunt digestiva (ingestie), respiratorie (inhalare), cutanata (contact cu pielea). Inhiband colinesteraza, apare acumulare de acetilcolina, care da o mare hiperreactivitate parasimpatica (vagala) si a sistemului nervos central.

Simptomatologie

Se descriu trei sindroame clinice: a) sindromul muscarinic (efect parasimpatic) – apare prin acumularea acetilcolinei la nivelul terminatiilor nervoase postganglionare ale musculaturii netede, miocardului si glandelor secretorii. Tulburarile care apar primele: mioza, lacrimare, rinoree, hipersalivatie, sudori profuze, varsaturi, colici abdominale, diaree, hipersecretie bronsica, dispnee, edem pulmonar acut; b) sindromul nicotinic (asupra muschilor voluntari) – prin acumularea acetilcolinei la nivelul placilor neuro-musculare ale musculaturii scheletice. Tulburarile apar in general dupa ce simptomele muscarinice au atins o intensitate medie: slabiciune musculara, fasciculatii (fibrilatii musculare locale), crampe musculare, convulsii, iii cazuri grave paralizii musculare, mai ales ale muschilor respiratori; c) sindromul nervos central – anxietate, cefalee, hiperexcitabilitate, somnolenta sau insomnie, confuzie mintala, tulburari amnezice si, in cazuri foarte grave, ataxie, disartrie, coma cu areflexie, respiratie Cheyne-Stokes, stop respirator.

Avand in vedere gravitatea intoxicatiei si urgenta interventiei, diagnosticul clinic trebuie facut rapid pe baza urmatoarelor elemente:

  • Existenta expunerii la toxic.
  • Mioza precoce si persistenta.
  • Hipersecretie glandulara generalizata.
  • Bronhospasm (respiratie astmatiforma).
  • Fibrilatii musculare localizate.
  • Toleranta mare la atropina (se pot administra (4-6 mg atropina, fara sa apara semne de atropizare).

Tratament

Antidotul este Atropina, care antagonizeaza efectele farmacodinamice ale acetilcolinei. Se administreaza 1-4 mg i.v. si se repeta la fiecare 15 minute doza, pana cand apar fenomene de atropinizare (midriaza, alura ventriculara ridicata, uscaciunea gurii). Cand reapar fenomenele acetilcolinice (mioza, hipersalivatie, hipersudorafie), se administreaza din nou atropina. Toxogonin (R.F.G.), Pirrangit (E.G.Y.T = Budapesta) reactiveaza colinesteraza blocata de toxic. Se administreaza i.v. In doza de 0,250 – 0,500 g (1 – 2 fiole) imediat dupa Atropina; se repeta de 2 – 3 ori/24 de ore, in functie de evolutie.

  • Spalatura gastrica; se provoaca varsaturi sau se administreaza purgativ salin.
  • Se trateaza edemul pulmonar acut, la nevoie.
  • Se asigura permeabilitatea cailor respiratorii.
  • Se spala cu apa si sapun tegumentele contaminate.
  • Se supravegheaza permanent intoxicatul timp de 24 – 48 de ore, pentru urmarirea evolutiei.
  • Tratarea convulsiilor, daca este cazul.
  • Tratarea insuficientei respiratorii acute.
  • Tratarea insuficientei circulatorii acute, cand este cazul.

Oxidul de magneziu se poate administra in suspensie apoasa de 30 – 40 g apa. Hidroxidul de aluminiu (Alucol) are o puternica activitate de fixare a acizilor (1 g substanta fixeaza 60 ml HC1 0,1 N). Se administreaza imediat cantitati mari de apa de robinet (pentru inactivarea acidului este necesara o dilutie de cel putin 100 de ori). Daca bolnavul varsa, se repeta administrarea de apa. Se administreaza lapte sau oua batute in cantitati mari. Tegumentele lezate se spala cu apa de robinet si apoi ser fiziologic. In caz de leziuni oculare, se spala cu apa in cantitati mari sacul conjunctival; se instileaza cateva picaturi de atropina 1 % pana apare midriaza, si combaterea durerilor. Se administreaza antispastice (Scobutil, Papaverina, Atropina). Se evita bicarbonatul de sodiu, care, prin formarea acidului carbonic, poate da distensie si perforatie gastrica. Se evita pe cat spalatura gastrica, din cauza pericolului perforarii esofagului sau a stomacului, ca si al hemoragiilor digestive. Alimentatia orala se evita inainte de vindecarea leziunilor faringo-esogastrice, si se reia progresiv, incepand cu alimentele lichide, semilichide, pastoase dupa cateva saptamani devenind normala.

Protectia muncii

Acidul acetic concentrat este coroziv si de aceea trebuie manipulat cu precautie, deoarece poate provoca arsuri cutanate, leziuni oculare permanente si iritarea mucoaselor. E posibil ca aceste arsuri sau flictene sa nu apara decat la cateva ore dupa expunere. Manusile de latex nu ofera protectie; se recomanda purtarea unor manusi rezistente ca cele facute din cauciuc nitril. Acidul acetic concentrat se aprinde cu dificultate in conditii de laborator. Capata risc de incendiu atunci cand temperatura ambientala depaseste 39 °C, moment din care poate forma un amestec explozibil cu aerul peste aceasta temperatura (limita exploziva: 5,4%–16 %).

Riscurile determinate de solutiile de acid acetic depind de concentratie.

Solutiile cu peste 25% acid acetic sunt manuite sub hota datorita vaporilor caustici si corozivi. Acidul acetic diluat sub forma de otet e inofensiv. Totusi, ingestia unor solutii mai concentrate pune in pericol viata oamenilor sau a animalelor. Acest lucru poate provoca leziuni severe la nivelul sistemului digestiv si modificarea aciditatii sangelui, potential letala. Din cauza incompatibilitatilor, se recomanda pastrarea acidului acetic departe de acid cromic, etilen-glicol, acid azotic, acid percloric, permanganati, peroxizi si hidroxizi.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 8 februarie, 2013, 15:42

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *