Prima Pagina » Alimentatie si Diete » Intoxicatia cu Alcool Etilic

Intoxicatia cu Alcool Etilic

Intoxicatia cu Alcool Etilic

Conform unei legende, procedeul de obtinere a bauturilor alcoolice ii apartine calugarului-alchimist italian Valentius. Dupa ce a gustat de mai multe ori din produsul obtinut, alchimistul s-a imbatat, declarand ca a descoperit un elixir vrajitoresc, care-l face pe batran tanar, pe cel istovit – plin de puteri, iar pe cel intristat – vesel.

De atunci, bauturile alcoolice tari s-au raspandit repede in toate tarile lumii; in primul rand, pe baza extragerii industriale a alcoolului din materii prime ieftine (cartofi, deseuri ale productiei de zahar s.a.).

Daca sucul de struguri, pomusoare sau de fructe e lasat la cald, el va incepe sa fermenteze. In acest caz, ciupercile de fermentare ce se afla in suc se inmultesc repede. In procesul activitatii lor vitale, ele transforma zaharul din substantele zaharoase in alcool etilic.

Ca produs initial pentru obtinerea spirtului etilic sunt folosite cerealele, cartofii, sfecla s.a. Alcoolul etilic contine multe impuritati, printre care si uleiul toxic de basamac. Prin distilare acest spirt este purificat – rectificat. Insa si dupa aceasta el mai contine unele substante toxice pentru organism.

Din bauturile alcoolice tari fac parte si produsele spirtoase obtinute prin metode primitive casnice, de exemplu basamacul. De obicei, acest alcool contine multe impuritati daunatoare, in primul rand, precum am mai spus, uleiul de basamac, in cantitati mari.

Intoxicatia cu alcool etilic constituie o stare morbida a organismului, care apare in urma consumului unei cantitati mari de alcool, de surogate de bauturi alcoolice.

Circa 95% din alcoolul patruns in organism este asimilat. Restul este eliminat cu urina, cu aerul expirat, cu laptele mamei s.a. Metabolismul imediat al alcoolului este acetaldehida, care se formeaza in ficat. Aceasta substanta este foarte toxica (de 10-15 ori mai puternica decat alcoolul) si practic ataca toate organele. Un consum indelungat de alcool conduce la acumularea acetaldehidei in organism.

Alcoolul provoaca tulburari somatice specifice, favorizand aparitia maladiilor atat prin slabirea rezistentei organismului, cat si prin actiunea asupra verigilor lui slabe. Afectiuni somatice se constata la fiecare al patrulea bolnav de alcoolism. Intoxicatia cu caracter usor se caracterizeaza prin unele modificari psihice, cresterea tensiunii arteriale, accelerarea pulsului, greturi, ameteli, voma.

Intoxicatia grava se caracterizeaza prin dereglarea mai pronuntata a sistemului nervos central, coma, racirea pielii, care devine lipicioasa si hiperemiata, temperatura scazuta a corpului, voma s.a. Intoxicatiile sunt mai grave daca se consuma bauturi tari (rachiu, coniac), mai ales basamac. Uleiul de fuzel din basamac este toxic si intensifica actiunea alcoolului.

O stare cunoscuta a alcoolismului este starea de ebrietate. Manifestarile unei ebrietati usoare sunt: buna dispozitie, excitarea psihica nu prea mare, depanarea accelerata a gandurilor, amintirile placute, gandire putin logica, unele tulburari in vorbire si in miscari. Pentru ebrietatea medie e caracteristica scaderea brusca a atentiei. Persoana devine distrata, agresiva, cugeta haotic. Miscarile-i devin necoordonate, mersul – impleticit. Ebrietatea grava se manifesta prin vorbire incalcita, dezorientare in timp si in spatiu, miscari necoordonate. Fata persoanei in stare de ebrietate devine palida sau se inroseste, din gura ii curge saliva.

Intoxicatia grava cu alcool se caracterizeaza printr-o buimaceala mereu crescanda. Afectatul nu se tine pe picioare, nu poate actiona liber si nu poate vorbi.

Organismul respinge bauturile spirtoase, caci omul se simte rau, vomita, are ameteli. Curand, dupa consumarea repetata a bauturilor alcoolice, in organism apare o rezistenta la alcool. Sindromul principal al bolii este mahmureala. Omul care a consumat o cantitate mare de bauturi spirtoase si nu e bolnav de alcoolism a doua zi are dureri de cap, este indispus, simte greata, n-are pofta de mancare, fapt ce indica o intoxicatie acuta cu alcool. In cazul sindromului de mahmureala, afectatul transpira, are batai frecvente de inima, ii tremura mainile. La inceput acest tremur este slab, iar mai apoi ii tremura nu numai mainile, ci si tot corpul. El este posomorat, rautacios, enervat, are presimtiri apasatoare, de amenintari, este obsedat de ideea de sinucidere, de vinovatie.

Fiind consumat des, alcoolul actioneaza patologic asupra tuturor organelor interne si functiilor vitale. Mai intai, el ataca aparatul cardiovascular, ficatul, tractul digestiv si alte sisteme. Persoanele care consuma cantitati mari de alcool si efectueaza unele eforturi fizice sufera de apoplexii (hemoragii in creier) si hemoragii in muschiul cardiac.

Intoxicatia cu alcool provoaca lezarea organelor interne, inclusiv a aparatului respirator. Aceasta se datoreste actiunii toxice a alcoolului si a produselor de descompunere a lui, care se elimina prin caile respiratorii. Este caracteristica dilatarea capilarelor si venelor mici, urmata de hemoragii in parenchimul pulmonar, mucoasa bronhiilor, pleura viscerala. Mentionam ca intoxicatia cu alcool indelungata contribuie la scaderea reactiei imunologice generale a organismului si a rezistentei pulmonare locale.

La examinarea a 1000 de copii cu dereglari mintale s-a constatat ca aproape 50% din ei aveau tata alcoolic, 7% – mama alcoolica, 6,5% – ambii parinti alcoolici.

Actiunea negativa a alcoolului asupra urmasilor este cunoscuta inca din timpurile vechi. S-a observat ca in familiile in care parintii fac abuz de alcool se nasc copii prematuri sau morti. Daca insa copilul s-a nascut viu, aproape in toate cazurile el este slab dezvoltat fizic, iar mai tarziu se observa si o ramanere in urma a dezvoltarii mintale. Afara de aceasta, s-a constatat ca in timpul dezvoltarii intrauterine a fatului actiunea alcoolului duce la aparitia anomaliilor congenitale ale anumitor organe.

In familiile alcoolicilor se nasc de cinci ori mai multi copii bolnavi decat in familiile unde nu se consuma bauturi spirtoase.

Daca alcoolul nimereste in organismul pruncului impreuna cu laptele mamei, apar tulburari nervoase, imbolnavirea organelor sistemului digestiv (mai ales a ficatului), ale sistemului cardiovascular, sistemului respirator etc.

Uneori, tinand cont de sfatul celor „cu experienta”, mamele consuma vin sau bere, pentru a avea mai mult lapte. Aceasta duce la intoxicatia alcoolica a pruncului, care poate avea accese de contractii musculare spastice, iar in unele cazuri chiar si adevarate accese de epilepsie.

Alcoolul, chiar si in doze mici, actioneaza negativ asupra functiilor psihice. Una dintre primele manifestari ale alcoolismului este slabirea reactiilor de raspuns, fapt ce a fost dovedit in mod experimental. Consumul sistematic de alcool conduce la degradarea personalit atii. Situatia devine foarte complicata in familia in care mama este alcoolica.

Evolutia alcoolismului feminin, ca si a celui masculin, are un caracter stadial. In primul stadiu, bolnavele au un comportament inconsecvent (nu duc pana la capat lucrul inceput), apar tulburari de somn, starea subiectiva se inrautateste, mai ales dimineata. Asadar, predomina simptomocomplexul astenic cu manifestari de slabiciune iritativa, intoleranta pentru zgomote, tendinta de a plange, scaderea capacitatii de munca, cresterea tolerantei pentru bauturi.

Manifestarile ulterioare se caracterizeaza prin aparitia greturilor matinale, slabiciune, junghiuri cardiace, somn superficial, cu cosmaruri. Curand, simptomele se agraveaza: ii tremura mainile si intregul corp; dimineata predomina tulburarile depresive. Treptat, femeia nu-si mai poate supune actiunile controlului, se prezinta la serviciu in stare de ebrietate, ii scade capacitatea de munca, apar conflicte, se destrama relatiile familiare. Tot mai vadite devin semnele de degradare a personalitatii. Se schimba si aspectul exterior al femeii: pare mult mai in varsta, are parul fara luciu, rarit, pe fata are vanatai si hematoame, este neglijenta.

Bolnava V., 38 ani, s-a nascut intr-o familie in care tatal consuma zilnic alcool dupa lucru, apoi a inceput si mama sa bea. Acum este aproape pierduta si e in stare sa bea zilnic cate 2-3 litri de alcool.

Bolnava a crescut alintata, n-a fost educata prin munca, acorda mult timp distractiilor. Invata rau si nici n-a manifestat interes fata de studii. Are caracter irascibil, reactioneaza isteric. A absolvit 7 clase si o scoala de croitorie, dar n-a lucrat conform specialitatii. La varsta de 21 de ani s-a casatorit, cunoscandu-l pe viitorul sot doar trei luni. Sotul era mai tanar cu doi ani, pana la casatorie a fost judecat pentru huliganism. Acasa beau permanent, vizitau restaurantele, aveau multi prieteni.

A nascut doi copii: o fetita si un baiat. In timpul celei de a doua sarcini a baut sistematic, i s-au inregistrat oscilatii ale tensiunii arteriale, edemuri. A avut o nastere prelungita, lichidul amniotic s-a scurs inainte de timp. N-a avut grija de copii, i-au ajutat parintii.

La varsta de 27 ani consuma alcool sistematic, a schimbat locul de munca de cinci ori. Intreruperile in munca erau de 3-4 ori pe luna, lua permanent foi de eliberare pentru ingrijirea copiilor, uneori chiar le falsifica. A simtit gustul unei vieti avute si i-au disparut caldura si sinceritatea din suflet, a devenit lacoma si cruda. Scandalurile au devenit frecvente, a aparut pericolul divortului. La inceput consuma alcool in societate, apoi cu mama, mai apoi bea de una singura.

Dupa 6 ani de betii sistematice, familia s-a destramat, dar ea continua sa bea. Periodic, se angaja la lucru, dar era eliberata pentru furturi si betii. A fost retinuta de doua ori la  dezalcoolizare. Fiind beata, spargea geamuri, facea scandal. Pentru ca bea si banii din pensia alimentara pentru ingrijirea copiilor, a fost lipsita de drepturile de mama si trimisa la un profilactoriu de munca si tratament, unde s-a aflat timp de un an. Dupa externare, a reinceput sa bea chiar a treia zi. De doua ori s-a tratat la spitalul de psihiatrie. In ultimii doi ani a baut fara intrerupere, isi facea usor prieteni, se comporta amoral, a devenit grosolana. Intr-o incaierare de betie, a ramas cu dintii dezbatuti, cu fata plina de cicatrice. Consuma tot felul de alcool, bea periodic lotiuni, apa de colonie. A fost judecata pentru vagabondaj si parazitism.

Cu copiii era cruda, ii batea, il impunea pe baiat sa fure produse si lucruri din magazine. Adesea, copiii n-aveau ce sa imbrace ca sa plece la scoala, deoarece ea dadea hainele pe bautura. Fetita ei de 11 ani invata prost, sufera de colicistita cronica, reumatism; a suportat hepatita infectioasa. Baiatul (9 ani) sufera de incontinenta urinara nocturna si de defecatie inconstienta, este nervos, nesociabil, a urmat doua tratamente la spitalul de psihiatrie.

Se considera ca alcoolismul cronic deseori ataca organele sistemului digestiv. Afectarea stomacului a fost constatata de diferiti autori. Alcoolul deregleaza functiile secretoare, fermentativa si motoare ale stomacului. In concentratii reduse, alcoolul excita secretia gastrica. In primul rand, alcoolul ridica aciditatea sucului gastric. Pe masura progresarii stadiilor de alcoolism, este deprimata si acidopoieza gastrica, chiar pana la starile de ahilie; scade functia fermentativa.

Una din afectarile gastrice frecvente este gastrita alcoolica. Mucoasa gastrica sufera modificari patologice destul de evidente la aproape 95% din numarul bolnavilor de alcoolism. Bolnavii cu gastrita alcoolica au greturi, senzatii de dureri in epigastru, le scade pofta de mancare. In cazuri grave, dimineata, pe nemancate, vomeaza cu sange. Pe limba apar depuneri cenusii, uneori ea devine hiperemiata. Alcoolismul genereaza si agraveaza ulcerul gastric si ulcerul duodenal.

Mai rar decat gastrita alcoolica, se intalneste enterocolita alcoolica. In partile superioare ale intestinului subtire se produc modificari inflamatoare, ca si in mucoasa gastrica.

La alcoolici se constata si reducerea functiei fermentative a pancreasului. Intoxicatiile alcoolice cronice deregleaza si functia pancreatica. In 50% din cazuri, cauza pancreatitei acute este abuzul de alcool. Pancreatita cu acutizari frecvente este caracteristica mai ales dupa excesele de alcool. Dintre manifestarile subiective remarcam durerile abdominale, localizate in partea stanga, scaderea poftei de mancare, greata, meteorismul, voma, scaunul instabil, temperatura subfebrila.

In intoxicatia alcoolica cronica se remarca mai frecvent tulburarile functionale ale ficatului. In faza incepatoare de alcoolism, schimbarile din ficat sunt, in temei, de ordin functional si se pot restabili. Insa dupa consumarea prelungita a alcoolului, se produc tulburari morfologice ireversibile. Alcoolul si produsii de dezintegrare ai acestuia deregleaza metabolismele lipidic, proteic si de vitamine din grupa B.

Dupa gravitatea evolutiei alcoolismului, au fost delimitate trei forme de patologie hepatica: distrofia grasa (hepatoza), hepatita cronica si ciroza hepatica. Odata cu progresarea alcoolismului, aceste forme se schimba succesiv, substituindu-se. Este posibila insa trecerea directa a distrofiei grase in ciroza. Cea mai raspandita forma de lezare hepatica este distrofia alcoolica adipoasa, care se dezvolta timp de 8-10 ani. Bolnavii ori nu prezinta nici o plangere, ori indica senzatie de supraumplere a stomacului, meteorism, diaree.

Hepatita alcoolica este, de obicei, cronica si se manifesta in doua forme: persistenta si progresiva. Se intalneste mai des hepatita persistenta. La bolnavi apar senzatii periodice de greutate in epigastru si hipocondrul drept, greata, meteorism etc. Aproximativ 20% din cazurile de hepatita alcoolica se manifesta ca si hepatita cronica progresiva. Dupa excesele alcoolice, forma persistenta poate trece intr-o forma progresiva. In acest caz, bolnavii scad in greutate, apar temperatura subfebrila, icter pronuntat, voma, diaree.

Unii autori sustin ca tulburarile hepatice sunt provocate nu de alcoolul insusi, ci de schimbarile bilantului alimentar (ridicarea caloriilor, alterarea digestiei, asimilarii proteice, de vitamine, microelemente), de leziunile inflamatoare din tractul gastrointestinal, de care sufera multi bolnavi de alcoolism, si chiar de infectiile virotice. Conform datelor, la mecanismul de lezare a organelor si sistemelor interne, din cauza consumului indelungat de alcool, participa direct toxicitatea alcoolului etilic si a metabolitilor acestuia impreuna cu asemenea factori ca: suplimentele toxice (arsenul folosit la stropitul viilor s.a.), dereglarea bilan tului electrolitic, defectul de metabolism fermentativ, particularitatile individuale ale organismului.

In mod special trebuie sa vorbim despre consumul unor lichide tehnice toxice, unor surogate alcoolice. Ele sunt consumate ori pentru ca sunt confundate cu spirtul etilic, ori pentru ca atractia catre bautura e atat de mare, incat este dat uitarii faptul ca aceste substante sunt toxice. Deseori, se intalnesc intoxicatii si cu alcool metilic.

Combaterea alcoolismului cere efectuarea unui program multilateral de masuri in care sunt mentionate cateva aspecte principale: educarea unei atitudini negative fata de consumul bauturilor spirtoase si desfasurarea unei largi propagande antialcoolice, care trebuie sustinuta de toata populatia.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 13 martie, 2013, 10:57 Afisari: 63

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *