Prima Pagina » Alimentatie si Diete » Intoxicatiile Alimentare Microbiene

Intoxicatiile Alimentare Microbiene

Intoxicatiile Alimentare Microbiene

Toxicozele alimentare bacteriene se manifesta printr-o stare morbida, care apare in urma consumului produselor ce contin toxine ale unui agent patogen specific (bacilul botulinic ori al unui stafilococ). Este caracteristic faptul ca insusi agentul patogen poate lipsi in produsele alimentare sau se afla in cantitati mici. Dar acumularea unor cantitati mari de substante toxice are loc si in urma activitatii vitale a ciupercilor microscopice. Anume ele provoaca micotoxicoza. Dintre intoxicatiile alimentare bacteriene cel mai des se intalnesc botulismul si cele provocate de toxinele stafilococilor.

Botulismul

Din literatura de specialitate am selectat un caz. Un muncitor a cumparat cateva conserve de peste. Seara, cand familia s-a adunat la cina, au deschis doua cutii. Din una au mancat parintii, iar din alta – copiii. Doi baietei au mancat cu pofta aproape toata conserva, iar surorii i-au lasat ceva doar pe peretii cutiei.

Noaptea, baieteii au simtit o senzatie neplacuta in regiunea epigastrica, greturi, uscaciune in gura, au inceput sa vomite, inghiteau cu greu, glasul le-a devenit ragusit, a aparut asa-numita diplopie (dublarea imaginii obiectelor). Dimineata, au chemat ambulanta, insa in drum spre spital baietelul cel mai mic a incetat din viata din cauza paraliziei centrului de respiratie. Cel mai mare avea pupilele dilatate, palatul moale al gurii – paralizat si, din aceasta cauza, nu putea sa vorbeasca, nici sa bea.

Medicii au apreciat just situatia si au constatat botulism. Ei au luat toate masurile necesare pentru salvarea vietii copilului, caruia i-au ramas pentru mult timp urme ale intoxicatiei: el vedea „ca prin sita”, avea slabiciuni, dureri de cap, manca cu greu. Imediat au fost examinati si ceilalti membri ai familiei. Toti au fost internati si li s-a introdus doza profilactica de ser specific. Parintii au mancat din alta cutie si nu s-au intoxicat, ceea ce confirma ca in acea cutie toxina botulinica lipsea.

La fetita, care a sters doar cu o bucatica de paine peretii cutiei, au fost depistate primele semne tipice ale bolii: uscaciune in gura, greata, voce ragusita, imagine dubla a obiectelor. Din intestinele ei a fost extras agentul patogen – bacilul botulinic. Masurile urgente intreprinse de medici au fost eficiente si fetita a fost salvata.

Examenul epidemiologic al acestui caz a aratat ca conservele au fost cumparate de la un cetatean care le-a scos in mod ilegal de la fabrica unde lucra, fara ca produsul sa fie supus a doua oara autoclavarii. In sangele baiatului mai mare si in organele interne ale celui mai mic, care n-a putut fi salvat, a fost depistata toxina. Pentru a ne da seama cat de puternica este aceasta toxina, vom relata ca intr-un gram din tesuturile creierului copilului decedat se continea o asemenea cantitate de toxina, care, daca ar fi fost dizolvata in apa (1 g la 200 litri), ar fi omorat soarecii carora li s-ar fi introdus o doza de 0,5 mililitri din aceasta solutie.

De altfel, este destul de interesanta istoria descoperirii acestui agent patogen.

La 14 decembrie 1895, intr-un orasel belgian a avut loc o inmormantare, dupa care cei 34 de muzicanti ai orchestrei au fost ospatati. A doua zi, o treime din ei s-au imbolnavit, iar trei au decedat. Cercetarile minutioase au dovedit ca focarul intoxicatiei a fost sunca, pusa in saramura intr-un vas adanc pe la sfarsitul verii. S-au intoxicat oaspetii care au mancat sunca de pe fundul vasului.

Bacteriologul E.Van-Armenghem, cercetand bucata de sunca care a provocat intoxicatia, a descoperit niste bacili capabili sa formeze spori, numiti mai apoi bacili botulinici.

Bacilul botulinic este imobil si are proprietatea de a se dezvolta in lipsa oxigenului (anaerob). El formeaza spori rezistenti la factorii fizici si chimici, care nu pot fi distrusi prin fierbere, suportand temperatura de 100°C timp de 5-6 ore. Cea mai eficienta metoda de nimicire a bacilului botulinic este autoclavarea la temperatura de 120°C.

Exista mai multe varietati ale bacilului botulinic: A, B, C, D, E etc. La noi in tara, boala este provocata mai des de tipurile A, B si E.

Cu spori sau forme vegetative ale bacilului botulinic pot fi contaminate toate produsele alimentare de origine agricola sau industriala: carnatul, carnea afumata, conservele din carne si peste, pestele rosu, precum si conservele din legume. Extrem de periculoase sunt conservele preparate in conditii casnice (din fructe, legume, ciuperci), care se sterilizeaza, de obicei, in borcane timp de cel mult 30-40 min., ceea ce nu e suficient. Consumarea acestor produse constituie cauza celor mai grave intoxicatii alimentare in Romania, unde conservarea in conditii casnice este foarte raspandita.

Formele vegetative ale bacilului botulinic elimina o exotoxina, proprietatile toxice ale careia depasesc toate toxinele bacteriene. Precum am spus, aceasta exotoxina rezista la influenta factorilor fizici si chimici, ea nu se schimba la actiunea fermentilor din sucul gastric si intestinal, insa, prin fierbere, se distruge timp de 10-15 minute. Odata cu produsele alimentare, in organismul omului nimeresc forme vegetative, spori si exotoxine ale bacilului botulinic. In organism, sporii capata forme vegetative, care elimina toxine.

Vom atrage atentia ca borcanele si cutiile de conserve contaminate se umfla in urma formarii gazelor (bombaj), insa produsele alimentare care provoaca intoxicatia de cele mai multe ori nu se deosebesc prin aspect, gust si miros. In unele cazuri, nu toate persoanele care au folosit acelasi produs alimentar se imbolnavesc, deoarece exotoxina poate lipsi in unele zone ale acestor produse.

Botulismul se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos central vegetativ, a sistemului digestiv si a altor sisteme infectate de catre toxina respectiva. Perioada de incubatie este mica: 12-36 ore, uneori mai mare. Ea depinde de doza toxinei care a nimerit in organism: cu cat doza este mai mare, cu atat perioada de incubatie este mai mica.

Simptomele sunt urmatoarele: tulburari dispeptice, slabiciuni, dureri de cap, indispozitie, spasme, atonie musculara, dereglarea somnului, tulburari ale vederii, aparitia diplopiei.

La bolnavi se observa dilatarea pupilelor sau o pupila devine mai mare decat cealalta (anizocorie). Uneori, vocea lor este ragusita. Are loc paralizia muschilor faringieni cu tulburarea deglutitiei, e posibila paralizia palatului moale si, ca urmare, alimentele lichide se elimina prin nas. In perioada initiala boala este insotita de voma si diaree, mai tarziu apare constipatia, meteorismul, din cauza parezei intestinale. In stadiul initial pulsul este rar, mai apoi devine accelerat. Temperatura nu corespunde pulsului, este normala ori chiar mai joasa decat cea normala.

In cazuri de intoxicatie grava astenia se intensifica: se constata dereglarea respiratiei, care devine superficiala, aritmica. De aceea, organismul isi revine treptat, aproximativ 2-3 luni. Atunci cand botulismul evolueaza usor, toate simptomele sunt exprimate slab, lipsesc paraliziile.

Toxicoza alimentara stafilococica

Aceste intoxicatii sunt cele mai raspandite printre intoxicatiile alimentare inregistrate in lume. Pentru prima data intoxicatia alimentara provocata de stafilococi a fost descrisa in anul 1901 de catre profesorul P.N. Lasecinikov, care a cercetat, in orasul Harkov, un caz de intoxicatie alimentara cu torturi cu crema. Probele chimice ale torturilor n-au depistat substante toxice de provenienta neorganica. In urma cercetarilor bacteriologicice ale cremei, a fost descoperit stafilococul auriu. S-a presupus ca focarul infectiei au fost oamenii bolnavi (infectii acute ale sistemului respirator, piodermita, rani infectate la maini).

Agentul patogen (stafilococul auriu) elimina in produsele alimentare o substanta foarte toxica – enterotoxina, care provoaca intoxicatii alimentare. Stafilococii sunt foarte raspanditi in mediul inconjurator. Ei exista si pe suprafata corpului nostru, si in intestin. Aproape o jumatate din oamenii sanatosi sunt purtatori de stafilococi patogeni. In timpul vorbirii, tusei sau de pe mainile nespalate, microbii nimeresc usor in hrana. Vom remarca ca in aceasta privinta prezinta pericol mai ales persoanele care au deprinderea de a se scobi in nas sau de a-si scoate cu unghia ramasitele de hrana dintre dinti. Deosebit de periculoase sunt taieturile, ranile de pe maini, deoarece secretiile din aceste leziuni contin multi stafilococi. Stafilococii au un mediu favorabil de inmultire in produsele ce contin hidrati de carbon – lapte si produse lactate, torturi cu crema etc.

De regula, intoxicatiile alimentare apar in urma nerespectarii regulilor igienice si sanitare. Daca produsul alimentar este contaminat, el, de obicei, contine o cantitate mica de agenti patogeni, dar suficienta pentru a provoca boala infectioasa. Intoxicatiile alimentare se pot produce doar in cazul in care acest produs contaminat se pastreaza mult timp la o temperatura favorabila pentru inmultirea microbilor (cel putin, la temperatura camerei). Astfel, se acumuleaza multa toxina si, daca produsul nu este prelucrat termic suplimentar, ea provoaca intoxicatii.

Stafilococii elimina substanta toxica (enterotoxina) numai la temperaturi favorabile, nu mai joase de +22°C. In conditii de frigider (+4, +6°C), aceste microorganisme nu se inmultesc si nu elimina enterotoxina. Enterotoxina se distruge numai la fierbere (1,5-2 ore) si, deoarece la pregatirea unor bucate perioada prelucrarii termice e mult mai mica, devine clar care e motivul intoxicatiilor de acest fel.

Manifestarile intoxicatiilor alimentare, provocate de toxinele stafilococilor, apar, de obicei, dupa 2-4 ore de la consumarea produsului alimentar. Simptomele principale sunt: greata, voma, durerile acute in regiunea stomacului, insuficienta cardiovasculara. 60-70% din numarul bolnavor sufera de diaree, dureri de cap, ameteli; transpiratia – rece, pielea – palida, chiar cenusie, buzele – palide-vinete.

De cele mai multe ori, stafilococii se inmultesc in carne si in derivatele ei, in lapte si produsele lactate, in produsele de cofetarie cu creme grase. Consumul laptelui si produselor lactate contaminate poate conduce la diverse dereglari ale tractului gastrointestinal. Sunt cunoscute toxicoze stafilococice cauzate de consumul laptelui de la vacile bolnave de mastita.

Vom descrie un caz de intoxicatie cu lapte.

In prima zi s-au imbolnavit 7 muncitori, care transportau laptele de la ferma la o tabara de copii. Cu 1-2 ore pana la imbolnavire ei bausera lapte proaspat muls la ferma de vite. Boala a inceput pe neasteptate – cu greturi, voma, dureri in abdomen, la unii cu diaree. In ziua a doua, dupa dejun, s-au intoxicat 45 de copii din tabara de odihna. Toti au mancat terci pregatit cu lapte si cafea cu lapte. Dupa 24 ore, in urma masurilor luate, copiii si-au revenit.

Cercetarile n-au evidentiat saruri de metale grele. Controlul medical al lucratorilor fermei n-a evidentiat procese purulente la careva dintre ei, in schimb, s-a constatat ca unele vaci aveau mastita si, la apasare, din uger se elimina puroi. Laptele de la mulsul de seara se turna in bidoane si se pastra pana dimineata, la 24-26°C. Laptele de la mulsul de dimineata se amesteca cu cel de la mulsul de seara si se transporta la tabara. Examenul bacteriologic al laptelui si al secretului purulent de la 7 vaci a demonstrat existenta stafilococilor.

De cele mai multe ori insa, laptele se contamineaza cu stafilococi in timpul mulsului. Sursa de stafilococi in aceste cazuri este omul bolnav de piodermita, furunculoza, panaritii cu leziuni exematoase etc.

Se stie ca laptele prezint a un mediu deosebit de prielnic pentru inmultirea stafilococilor, deoarece contine proteine, grasimi, hidrati de carbon si alte substante nutritive. In conditii favorabile de temperatura (25-30°C), un singur microb, in decurs de 15 ore, va produce in lapte cateva milioane de noi celule microbiene. Stafilococii, nimerind in lapte si inmultindu-se, elimina enterotoxina, iar consumul acestui lapte provoaca intoxicatii. Daca laptele contaminat cu stafilococi se pastreaza in frigider, enterotoxina se produce in cantitati mai mici.

Cum se poate preveni contaminarea laptelui in procesul mulsului?

  • Inainte de a incepe mulsul, ugerul vacii trebuie examinat amanuntit, apoi spalat bine cu apa calda si sters cu un prosop curat. Primele picaturi de lapte, fiind cele mai murdare, trebuie aruncate. Si abia dupa aceasta, sa se inceapa mulsul.
  • Daca in primele portii de lapte se evidentiaza cheaguri branzoase, mucozitati s.a., se va inceta mulsul si-i va comunica despre aceasta medicului veterinar.
  • Lucratorii care participa la muls si cei care vin in contact direct cu laptele si produsele lactate sunt admisi la lucru numai dupa ce au trecut examenul medical.
  • La fiecare ferma sau complex de animale trebuie sa existe un activ sanitar, care sa controleze zilnic starea mainilor lucratorilor care vin in contact direct cu laptele. Persoanele bolnave de epidermita si panaritii nu sunt admise la lucru.
  • Nu se admit la mulsul vacilor nici persoanele bolnave de anghina.

Intoxicatiile alimentare provocate de stafilococi pot avea loc si dupa consumarea produselor de cofetarie cu crema. Concentratia mare de zahar in ele nu permite inmultirea si dezvoltarea microbilor, chiar si a stafilococilor, exceptie facand doar cele cu crema. De obicei, concentratia de zahar in crema este redusa, de aceea aceste produse de cofetarie devin cauza intoxicatiilor provocate de stafilococi. S-a dovedit ca stafilococii rezista si se inmultesc in acele creme care au o concentratie de zahar redusa.

Este cunoscut un caz de intoxicatie cu tort a mai multor familii. Sursa alimentara comuna au fost torturile cu crema, produse in aceeasi zi, la una si aceeasi intreprindere de panificatie. Au fost pregatite 118 kg de tort timp de 12 ore, iar in vanzare au aparut dupa 25 ore. Dupa perioada de incubatie (3-6 ore), au aparut primele manifestari clinice ale intoxicatiei: greturi, voma, la unii diaree, slabiciune, pielea a devenit palida, buzele – vinete, pulsul unora a atins 96-120 de batai pe minut. In ziua a doua, dupa masurile intreprinse de medici, bolnavii si-au revenit. Cercetarile bacteriologice ale maselor vomice, fecalelor si ramasitelor de tort au confirmat prezenta stafilococilor. Controland starea sanitara a mainilor cofetarilor, la unul dintre ei s-a constatat o arsura din care se elimina stafilococul auriu.

Articole Similare:

Indicii: , , ,
Ultima actualizare: luni, 11 martie, 2013, 14:32 Afisari: 63

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>