Prima Pagina » Alimentatie si Diete » Intoxicatiile cu Plante Otravitoare

Intoxicatiile cu Plante Otravitoare

Intoxicatiile cu Plante Otravitoare

Din categoria plantelor otravitoare fac parte acele plante care sintetizeaza si acumuleaza substante toxice pentru om si animale (alcaloizi, glicozide, saponide s.a.). Se intalnesc plante otravitoare propriu-zise, toxicitatea carora apare in procesul dezvoltarii si este caracteristica pentru toti reprezentantii speciei date, si plante conventional otravitoare, toxicitatea carora nu este specifica pentru specia respectiva.

Gradul de toxicitate a plantelor otravitoare depinde de varsta faza de dezvoltare, conditiile de crestere, particularitatile individuale ale plantelor. Intoxicatiile cu plante se constata, in cea mai mare parte, la copii, care, fara sa-si dea seama de consecinte, mananca radacini si fructe dulci de plante otravitoare. La adulti se intalnesc mai rar, ei doar din greseala confunda plantele otravitoare cu patrunjelul, macrisul si cu alte verdeturi.

Intoxicatiile cu plante otravitoare pot avea caracter accidental sau profesional. Cele cu caracter profesional se intalnesc mai des la persoanele care se ocupa de recoltarea si prelucrarea plantelor medicinale, atunci cand sunt incalcate regulile de protectie.

In Romania exista un numar mare de plante otravitoare: maselarita, matraguna, cucuta-de-apa, cucuta-mare, lasniciorul s.a.

Maselarita

Maselarita (dumitrita, clocotici, masalar-nebun, nebunarita), este o planta erbacee bianuala. Creste pretutindeni: in gradini, in camp, pe marginea drumurilor. Frunzele de maselarita se aseamana cu cele ale macrisului, are flori de forma regulata, ce constau din cinci lobi de culoare alba, iar semintele se aseamana cu firisoarele de mac. Tulpina ei cleioasa, acoperita cu puf, are un miros greu, neplacut. Intreaga planta contine alcaloizi toxici – hiosciamina, atropina, scopolamina. In medicina se folosesc numai frunzele ei, din care se ob tin remedii cu o actiune spasmolitica si analgezica.

Primele manifestari ale intoxicatiei sunt: durerile de cap, bataile inimii (dese), respiratia anevoioasa, excitarea, miscarile bruste, uneori nervoase, alarmarea, uscaciunea in gura, raguseala. Toate aceste semne apar aproximativ peste o ora dupa consumarea diferitor parti ale acestei plante.

Macul de gradina

Macul de gradina (mac bun, somnisor) este o specie cu numeroase varietati si se cultiva ca planta alimentara, medicinala si decorativa. Capsulele verzi contin codeina, papaverina si alti alcaloizi toxici. Se interzice categoric consumarea semintelor verzi ale acestei plante, deoarece ele pot provoca intoxicatii grave.

Matraguna

Matraguna (belladonna, cireasa-lupului) este o planta erbacee din familia solanaceelor. Are o tulpina verticala, cu inaltimea de pana la 200 cm, flori bisexuate, solitare. Corola – tubuloasa, de culoare brun-violeta sau rosiatica, uneori brun-galbuie. Fructul-baca este de culoare neagra, lucios, foarte otravitor. In republica noastra creste pretutindeni, mai ales pe marginea drumurilor, prin paduri rare.

Matraguna este o planta utilizata in medicina, deoarece toate partile ei contin alcaloizi (atropina, hioscinamina, scopolamina). Medicamentele preparate din matraguna sunt folosite in caz de ulcer stomacal si duodenal, nevralgii s.a. Daca insa, din greseala, a fost consumata aceasta planta, atunci apar simptomele intoxicatiei: somnolenta, halucinatii, pupile marite. In cazuri grave poate surveni moartea.

Dalacul

Dalacul este o planta cu tulpina verticala, ce are patru frunze eliptice, varful ascutit si o floare galben-verzuie, din care se formeaza un fruct de culoare neagra. E dovedit ca toate partile plantei sunt toxice, insa oamenii se intoxica cel mai des cu fructele ei. Semnele intoxicatiei apar brusc si se manifesta prin ameteli, dureri de cap, greata, voma, diaree.

Cucuta de apa

Cucuta de apa este o planta multianuala, cu frunze mari si flori marunte albicioase. Creste prin balti, pe malurile raurilor, santurilor. Toate partile plantei contin toxine, insa cea mai mare cantitate este concentrata in rizom. Manifestarile intoxicatiei apar brusc. Bolnavul isi pierde cunostinta, ii apare spuma la gura, are convulsii. In cazuri grele se paralizeaza centrul respirator.

Cucuta mare

Cucuta mare este o planta inalta, cu flori albe. Creste pe malul apelor, dar se intalneste si prin gradini. Este toxica toata planta. Intoxicatia apare brusc si este insotita de ameteli, dureri de cap, pielea isi pierde sensibilitatea, poate aparea asfixia.

Lasniciorul

Lasniciorul este un arbust cu flori de culoare violeta si se intalneste peste tot: pe malurile raurilor, lacurilor, in rape. Fructele au forma unor boabe ovoide, de culoare rosie. Anume ele provoaca intoxicatii grave, manifestandu-se prin dispnee, tahicardie, diaree.

In scop profilactic, este necesara organizarea convorbirilor cu adultii si copiii, pentru a li se explica pericolul pe care il prezinta chiar si gustarea fructelor si radacinilor de plante salbatice.

Au fost inregistrate cazuri de intoxicatii in urma consumului unor cantitati mari de samburi de migdal amar, de caise, piersice si visine. Miezul acestor samburi contine amigdalina, care, nimerind in tractul digestiv, se descompune si formeaza acid cianhidric. Copiii care au mancat vreo 20-30 de astfel de miezi, peste 4-5 ore (perioada necesara de formare a acidului cianhidric), simt slabiciune, dureri de cap, ameteli, greata. Deseori, intoxicatia se termina cu aceste dereglari. Dar daca ei consuma o cantitate mai mare de samburi, starea lor devine grava si se manifesta prin voma si pierderea cunostintei.

Uneori, pot avea loc intoxicatii in rezultatul folosirii in alimentatie a cartofilor pastrati incorect, care incoltesc si capata o culoare verzuie si un gust amar. In aceste cazuri, in tuberculi, si mai ales in colti, se acumuleaza substanta toxica solanina. Acesti cartofi trebuie curatati cu grija de colti si coaja, inlaturand complet stratul de culoare verde. Apa in care au fiert asemenea cartofi trebuie numaidecat scursa, deoarece in ea ramane solanina usor solubila in apa. Cand cartoful se pune la fiert cu coaja, toata solanina ramane in tubercul. Afectiunea apare peste cateva ore dupa consumarea cartofului si se manifesta prin gastroenterita, voma, diaree, dureri de cap. Peste 1-2 zile, bolnavul se insanatoseste.

Drept masura de profilaxie este considerata interzicerea folosirii cartofului incoltit in alimentatie; in afara de aceasta, cartofii se vor pastra intr-o incapere intunecoasa.

Intoxicatiile care apar dupa consumul produselor de panificatie sunt provocate de unele plante (neghina), care dau painii un gust amarui. In cazul intoxicatiilor provocate de astfel de plante, tabloul clinic este foarte variat, de aceea, la inceput, intoxicatia se identifica cu greu.

O toxina periculoasa (fazina) se contine in fasolele crude, care se distruge in timpul prelucrarii termice. Deoarece fasolele sunt folosite numai dupa prelucrarea termica, intoxicatiile cu ele se intampla rar. Insa sunt cazuri cand in alimentatie se foloseste faina de fasole, prelucrata termic insuficient, care, prin urmare, poate provoca intoxicatii. Manifestarile intoxicatiei sunt asemanatoare cu cele ale gastroenteritei. Pentru a evita astfel de intoxicatii, trebuie respectat procesul tehnologic de pregatire a fainii de fasole, care nu se vinde in reteaua comerciala.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 13 martie, 2013, 10:25 Afisari: 66

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *