Prima Pagina » Sanatate A-Z » ORL » Investigatiile paraclinice in polipoza nazala

Investigatiile paraclinice in polipoza nazala

Investigarea pacietului trebuie inceputa cu realizarea anamnezei, etapa in cadrul careia pacientul descrie simptomele medicului. Este foarte important de precizat care sunt acestea, cum au debutat si care a fost evolutia lor ulterioara. De asemenea, medicul va adresa intrebari referitoare si la antecedentele personale patologice, fiind interesat in mod particular de afectiunile respiratorii de tipul astmului, sinuzitei, rinitei.

Examenul fizic se va concentra pe inspectarea cavitatii nazale. La examinarea ei se pot observa una sau mai multe mase carnoase, cu aspect translucent, care au originea in tavanul cavitatii nazale. Originea polipilor pare a fi adesea in regiunea etmoidala. Polipii voluminosi, cu caracter obstructiv, pot ingreuna semnificativ aceste examinari. Ocazional se poate observa scurgerea unei secretii mucopurulente in regiunea etomidala, semn foarte sugestiv pentru existenta unei rinosinuzite concomitente. Orice deformare a septului nazal (congenitala sau dobandita) ingreuneaza examinarea.

Pe baza datelor obtinute in urma anamnezei, precum si a informatiilor clinice, medicul poate formula diagnosticul de suspiciune. Exista insa o serie de investigatii paraclinice care pot fi foarte utile in stabilirea certutidinii diagnosticului de polipi nazali, si care pot ajuta medicul sa excluda si alte afectiuni cu un tabou clinic similar. Bolile cu care se face diagnosticul diferential si care trebuie excluse sunt: rinita alergica, papiloamele nazale, tumorile maligne ale cavitatii nazale, angiofibroza nazofaringiana juvenila.

Investigatiile utile pentru acest scop sunt:

– Endoscopie nazala: este investigatia care poate furniza medicului mult mai multe informatii cu privire la aspectul si integritatea mucoasei nazale si sinusurilor. Endoscopul utilizat in ORL este un tub foarte fin si flexibil, dotat la un capat cu o camera video prin care transmite informatii catre un ecran extern. Medicul poate ghida astfel tubul in regiunile care il intereseaza si poate surprinde cat mai multe eventuale modificari;
– Tomografie computerizata: este utila medicului in aprecierea numarului si localizarii exacte a polipilor nazali, dar si a altor anomalii asociate. In cazul in care originea polipilor nu poate fi stabilita, o astfel de investigatie este foarte utila deoarece poate oferi imagini despre intreaga extremitate cefalica, si poate surprinde numeroase procese patologice, localizate mai aproape sau la distanta mai mare de cavitatea nazala;
– Teste pentru alergii: sunt recomandate pentru a stabili daca alergiile sunt cele care contribuie la inflamatia cronica generalizata a mucoasei nazale;
– Teste pentru fibroza chistica: sunt recomandate in special in cazul copiilor diagnosticati cu polipi nazali. Fibroza chistica este o afectiune genetica, mostenita, care se manifesta in special la nivelul glandelor producatoare de mucus, saliva, sucuri digestive, lacrimi (glandelor cu secretie exocrina).

Biopsierea polipilor nu este intotdeauna necesara. Doar daca aspectul acestora este suspect, inflamatia este generalizata si nu raspunde corespunzator la tratament, se poate recolta un fragment tisular care sa fie ulterior analizat microscopic in vederea stabilirii naturii sale, din punct de vedere anatomopatologic.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 18 noiembrie, 2011, 5:56

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *