Prima Pagina » Sanatate A-Z » Boli Infectioase » Lambliaza si giardioza

Lambliaza si giardioza

Lambliaza este o boala parazitara din grupul infectiilor intestinale, provocata de protozoarul flagilat lamblia sau giardia intestinalis, care se transmite de la omul bolnav la cel sanatos prin intermediul mecanismului fecalo-oral, caracterizandu-se clinic prin simptome de dereglare a tractului digestiv si de afectare a cailor biliare.

Agentul patogen este un parazit flagilat cu denumirea de lamblia intestinalis, care exista sub doua forme: trofozoid si chist.

Trofozoidul sau forma vegetativa masoara 10-25 microni, avand forma unei jumatati de para (in sectiunea longitudinala), in timp ce privit pe fata ventrala seamana a racheta de badminton. La partea anterioara a fetei ventrale poseda un puternic disc concav sugator (prin care se ataseaza de intestin ori caile biliare); tot pe aceeasi fata ventrala mai poseda patru perechi de flagili cu ajutorul carora se poate misca. Trofozoidul paraziteaza duodenul, alte parti ale intestinului subtire, de asemenea vezica si caile biliare extra si intrahepatice. Aceasta forma a parazitului poate aparea in materiile fecale numai in caz de diaree profunda.

Chistul masoara 8-12 microni, este oval si poseda 2 sau 4 nuclei si 4 perechi de flagili retractati. Chisturile, de regula, se gasesc in fecale, reprezentand stadiul infectios al parazitului.

In mediul ambiant forma vegetativa a lambliei se distruge timp de 5-10 minute. Dimpotriva, chisturile sunt mult mai rezistente pe obiectele casnice la temperatura camerei ele se pastreaza de la 3-5 zile pana la 2 saptamani; in solul umed – pana la 60 zile, in apa – 35-80 zile. Totodata chisturile se distrug la actiunea aerului uscat si a temperaturii ridicate, la uscaciune ele pier peste 1-2 minute, la temperatura +70°C – timp de 30-40 secunde, la fierbere, (+100°C) – momentan. Cloramina si alti dezinfectanti nu au o actiune distrugatoare asupra chisturilor de lamblii.

Lambliaza are o raspandire universala, mai frecvent fiind inregistrata in regiunile si tarile cu igiena deficitara. Si totusi maladia data afecteaza destul de frecvent copiii, mai ales pe cei din institutiile prescolare (crese, gradinite, orfelinate, case de copii etc), unde infestarea poate sa ajunga la 30-80%. La adulti ea este mai sporita la persoanele, care calatoresc in regiunile puternic infestate, decurgand sub denumirea “Diareea calatorilor”.

Rezervorul principal de acesti paraziti este omul reprezentat de purtatorii asimptomatici si de bolnavi, care elimina uneori pana la 300 mln de chisturi pe mm3 de scaun. Uneori ca sursa de infectie mai pot servi si diverse animale, in special rozatoarele.

Mecanismul principal de transmitere a lambliazei este cel fecalo-oral. Infestarea mai frecvent are loc pe cale orala, prin intermediul chisturilor, care pot nimeri in tractul digestiv cu produsele alimentare si apa infestata. Transmiterea acestei parazitoze se mai realizeaza prin contact habitual (la contactarea lenjeriei de corp, pat, veselei, jucariilor, alte obiecte si prin intermediul mainilor murdare).

Conform unelor surse bibliografice de specialitate infestarea pe cale habituala a copiilor din crese, gradinite, orfelinate, case de copii variaza intre 18-20 si 60-75%.

Nimerind pe diverse cai in tractul digestiv chisturile de lamblii in partile de sus ale intestinului subtire se transforma in forme vegetative, care evident incep a se multiplica, ducand la dereglari de absorbtie a produselor alimentare prin mucoasa peretelui intestinal si la aparitia maladiei propriu-zisa.

Din punct de vedere a tabloului clinic se subdivizeaza urmatoarele forme clinice: portajul de lamblii, forma subclinica, deschinezie lamblioasa duodenala, duodenita lamblioasa, dischinezie lamblioasa a intestinului subtire, enterita lamblioasa, enterocolita lamblioasa, dischinezia cailor biliare, cholecistita, colangita, hepatocolecistita lamblioasa, gastrita si pancreatita lamblioasa.

La portajul de lamblii sanatos se atarna persoanele la care lambliile se afla timp de 1-2 saptamani in partea superioara a intestinului subtire fara a avea simptome clinice si devieri imunologice.

Forma subclinica de lambliaza se caracterizeaza prin dereglari functionale si imunologice moderate, care nu sunt insotite de simptome clinice exprimate.

Pentru dischinezia lamblioasa duodenala sunt caracteristice dureri nepronuntate si senzatii neplacute in regiunea epigastrica, uneori garguiment si balonarea abdominala moderata. Totodata se mai determina modificari morfologice si imunologice moderate, asemanatoare cu forma subclinica.

Duodenita lamblioasa are un tablou clinic mai exprimat fata de dischinezia duodenala, caracterizandu-se prin dureri mai pronuntate in regiunea epigastrica. Aceste dureri sunt sacaitoare cu intensificari pe stomacul gol si in timp de noapte. La bolnavi se determina o hiposecretie gastrica, dereglarea motoricii si tonusului duodenal cu modificari a reliefului mucoasei. Endoscopic vizual si morfologic se determina modificari mai profunde si difuze a mucoasei duodenale cu elemente de atrofiere a ei.

Dischinezia lamblioasa a intestinului subtire include simptomele duodenitei, fiind insotite de un meteorism, dureri abdominale si garguiment mai pronuntate. Uneori apare scaunul semilichid cu o frecventa de 1-2 ori in nictimer fara amestecuri patologice.

Pentru enterita lamblioasa afara de garguiment intestinal, meteorism si dureri abdominale exprimate, mai este caracteristica o diaree pronuntata. Scaunul este lichid, in cantitati mari, uneori apos si spumos, cu o frecventa de 2-3 pana la 4-5 ori in nictimer, fara modificari patologice.

In coprocitograma din scaunul lichid si proaspat se determina forma vegetativa de lamblii, iar din scaunul oformat – chisturi. Bolnavii acuza slabiciunea generala, molesala, balonare de abdomen, scaderea poftei de mancare, greturi. Daca pacientii nu se adreseaza la timp dupa ajutorul medical si nu primesc un tratament specific, la ei maladia poate decurge trenant sau cronic, avand perioade de remisii si acutizari.

Totodata la cei netratati enterita poate trece in enterocolita, pentru care pledeaza durerile in intestinul gros, scaun lichid cu mucozitati, iar in coprograma se determina leucocite pana la 12-18 in campul de vedere. Pentru aceasta forma este caracteristica randuirea acutizarilor cu remisii, insa in timpul ultimilor se pastreaza durerile abdominale si meteorismul, spre deosebire de enterita.

La pacientii cu lambliaza din partea stomacului si a cailor biliare au loc procese inflamatorii si de iritare la actiunea lambliilor cu dezvoltarea ulterioara a dereglarilor reflectorice a acestor organe. In partial se poate forma un reflux duodenogastral, care conduce la aruncarea continutului duodenal in partea pilorica a stomacului, favorizand aparitia gastritei.

Totodata mai au loc dereglari dischinetice a sistemului biliar, care la randul sau conduc la staza bilei in vezica si caile biliare, ce creeaza conditii favorabile pentru patrunderea florei bacteriene intestinale in aceste organe si dezvoltarea procesului inflamator.

Gastrita in diferite forme de lambliaze se caracterizeaza printr-o prezenta mai permanenta a durerilor moderate in regiunea epigastrala si aparitia durerilor nocturne “Pe stomacul gol”. De mentionat, ca durerile enumerate dispar rapid dupa tratamentul specific antilamblios.

Deschinezia cailor si a vezicii biliare se pronunta prin aparitia durerilor moderate in rebordul costal drept, care sunt legate, de regula, de incordarile psihice si fizice, nefiind atasate de primirea hranii. Bolnavii acuza inapetenta sau micsorarea poftei de mancare, cefalee, slabiciune generala si senzatie de amaraciune in cavitatea bucala.

Pentru colecistita lamblioasa sunt caracteristice dureri pronuntate sub forma de accese in rebordul costal drept insotite de ascensiune termica, mai des subfebrila. Accesele enumerate se mentin 20-40 minute, dupa ce raman indelungat durerile surde si sacaitoare in rebordul costal drept. La palpare ficatul nu este marit, insa se intensifica durerile in proiectia vezicii biliare.

Pancreatita lamblioasa se caracterizeaza prin dureri moderate in abdomen, sub forma de centura sau incingatoare, care dispar dupa tratamentul specific antilamblios.

Tratamentul si diagnosticul diferitor forme de lambliaza e mai bine de efectuat in sectiile de boli infectioase, insa e posibil si in spitalele somatice.

Profilaxia lambliazei se efectueaza printr-o sistema de masuri antiepidemice ca si in alte maladii infectioase intestinale. Numaidecat se va evita consumul fructelor si legumelor nespalate, de asemenea si a apei de baut nefiarta. De mentionat, ca clorinizarea uzuala a apei nu distruge chisturile de lamblii, iar fierberea ei – le nimiceste imediat. In unele cazuri este destul de eficienta dezinfectia cu solutie de lizol de 3%.

Educatia sanitara, dezinfectia si respectarea cu stricteta a regulilor de igiena – sunt masurile principale necesare, care trebuie de efectuat in colectivele de copii in scop de a combate raspandirea lambliazei.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 12 aprilie, 2013, 15:34 Afisari: 1.771

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *