Prima Pagina » Corpul Uman » Lipidele

Lipidele

LipideleLipidele constau dintr-un grup larg de compusi, care sunt in general solubile in solventi organici si in general insolubile in apa. Chimic, lipidele sunt trigliceride, triesteri de glicerol. Lipidele pot fi solide sau lichide la temperatura camerei, in functie de structura si componenta acestora. Desi termenul de “uleiuri”, “grasimi”, si “lipide” sunt toate utilizate pentru a se referi la grasimi,  termenul “uleiuri” este de obicei folosit pentru a desemna lipide, care sunt lichide la temperatura normala a camerei, in timp ce “grasimi” este de obicei folosit pentru a se referi la lipide, care sunt solide la temperatura normala a camerei. “Lipide” este folosit pentru a desemna atat grasimi lichide si solide, impreuna cu alte substante inrudite, de obicei, intr-un context medical sau biochimic. Cuvantul “ulei”, este, de asemenea, utilizat pentru orice substanta care nu este solubila in apa si are un simt tactil gras, cum ar fi petrolul (sau uleiul brut), si alte uleiuri esentiale, indiferent de structura lor chimica.

Lipidele sunt o categorie de grasimi, care se deosebesc de alte grasimi prin structura lor chimica si proprietatile fizice. Aceasta categorie de grasimi este esentiala pentru multe forme de viata, care indeplineste atat functii structurale cat si functii metabolice. Lipidele sunt metabolizate in organism de enzime numite lipaze produse de pancreas.

Exemple de grasimi animale comestibile sunt untura, uleiul de peste, untul. Acestea provin lipidele din lapte, carne, precum si din tesuturile subcutanate. Exemple de grasimi vegetale comestibile sunt: arahidele, soia, floarea-soarelui, susan, uleiul de nuca de cocos si de masline, untul de cacao.
Grasimile pot fi clasificate in grasimi saturate si grasimi nesaturate.

Grasimile nesaturate, de origine vegetala, acestea sunt grasimile “bune”, sanatoase de care organismul are nevoie pentru functiile vitale si pentru absorbtia vitaminelor liposolubile A, D, E : uleiurile vegetale, uleiul de masline, uleiul de peste. In grupa grasimilor benefice, adica a celor nesaturate intra si omega 3-este o grasime speciala ce contine acizi grasi nesaturati si se gaseste in peste si in uleiul de peste. Este o grasime polinesaturata cu rol protector pentru inima si vasele de sange, are efecte inversate celor produse de colesterol asupra sanatatii, deci este foarte benefica pentru organism. S-a constatat ca ca prin adaugarea in alimentatie a 3-4 serviri de peste pe saptamana scade riscul de imbolnavire cardiovasculara, scade riscul de infarct, de boala coronariana, etc. Este de preferat pestele proaspat, nu conservele, si salbatic. Iar uleiul de peste se foloseste in cazuri de stricta necesitate altfel duce la obezitate sau supraponderabilitate la adulti.

Grasimile saturate sunt grasimile solide la temperatura camerei, sunt de origine animala, dar pot proveni si de la anumite plante. Un nivel ridicat de grasimi saturate in organism presupune cresterea nivelului de colesterol ldl, favorizand astfel aparitia bolilor cardiovasculare. Produse care contin grasimi saturate: slanina, carne de vita / miel / porc, unt, smantana, branza cu un continut ridicat de grasime, ulei de palmier, ulei din nuca de cocos, unt de cacao.

Grasimile saturate au fost in centrul multor discutii. Argumente pro si contra au fost mentionate de numerosi medici de-a lungul anilor. Consumul grasimilor saturate creste riscul aparitiei bolilor de inima si ridica nivelul colesterolului? Nu. De fapt, oamenii au nevoie de aceste grasimi. Grasimile saturate joaca un rol cheie in sanatatea cardiovasculara. Adaugarea grasimilor saturate intr-o dieta reduce nivelul lipoproteinei, o substanta care are o legatura stransa cu riscul aparitiei bolilor de inima. Cercetatorii au demonstrat ca femeile care tin o cura de slabire si consuma mai multe grasimi saturate pierd mai mult in greutate. Aceste grasimi sunt foarte importante pentru oase. S-a demonstrat stiintific ca grasimile saturate protejeaza ficatul de alcool si medicamente, inclusiv acetaminofenul si alte medicamente prescrise pentru dureri si artrita.

Pentru o buna functionare a sistemului respirator, este nevoie de substante care captusesc alveolele pulmonare, adica surfactant. Acesta permite sacilor aerieni sa se umple cu aer si impiedica colabarea si lipirea alveolelor cand se dezumfla. Continutul de grasime din acesta este de 100% de grasimi saturate. Inlocuirea acestora cu un alt tip de grasimi provoaca dificultati de respiratie.

Creierul contine foarte multe grasimi si colesterol. O dieta bogata in grasimi saturate face creierul sa functioneze bine. Anumite grasimi saturate, in special cele gasite in unt, untura, ulei de nuca de cocos si ulei de palmier, functioneaza ca un mesager care influenteaza metabolismul in anumite functii critice. Imbunatateste sistemul imunitar. Grasimile saturate gasite in unt si uleiul de nuca de cocos joaca un rol cheie pentru sistemul imunitar. Pierderea unui numar important de acizi grasi saturati din celulele albe din sange ingreuneaza capacitatea de a recunoaste si distruge agentii patogeni.

Biohimic, sunt esteri ai acizilor organici cu masa moleculara mare cu alcooli. Un ester implica neutralizarea gruparii hidroxilice a unui alcool, care functioneaza in acest caz ca baza (donor de protoni), cu o grupare carboxilica a unui acid organic, care accepta protoni. Esterii sunt usor de hidrolizat in mediu bazic (NaOH). Din punct de vedere medical suntem sfatuiti sa avem mare grija cu grasimile, deoarece exista riscul aparitiei unor maladii degenerative (ateroscleroza, obezitate etc.). Totusi, unele vitamine se gasesc dizolvate in acestea (vitaminele D – colecalciferoli – , E – tocoferoli – ) si sunt absorbite prin intermediul lor.

Dintr-un gram de grasimi se pot obtine aproximativ 9,3 calorii. Produsele alimentare care contin cantitati insemnate de lipide sunt: branzeturile grase (25 – 36%), carnea grasa (28 – 35%), salamurile (~25 – 35%), ouale (12%), uleiurile (~98 – 100%), untura (95-97%) etc.
Lipidele se impart, biochimic, in: lipide simple (care contin doar componente lipidice) si lipide complexe (care, pe langa componenta lipidica, mai contin si resturi nelipidice).
Lipidele simple, la randul lor, se impart in: grasimi neutre (trigliceride), rezultate in urma esterificarii glicerolului cu acizii grasi superiori (cu lanturi – catene – lungi si multi atomi de carbon in molecula); ceride, care rezulta prin combinarea dintre alcooli monovalenti alifatici (cu legaturi duble in molecula, nesaturati) cu acizi grasi superiori si steride, care provin din esterificarea alcoolilor cu nucleu aromatic cu acizii grasi superiori.
Lipidele complexe cuprind: fosfatidele (cu rest fosforic si azotat in molecula) si cerebrozide (care includ si galactoza in molecula).
Acizii grasi din structura lipidelor se impart in:
acizi grasi saturati cu catena liniara;
– acizi grasi nesaturati cu catena liniara;
– acizi grasi saturati cu catena ramificata;
       Acizii grasi saturati cu catena liniara au formula generala CnH2nO2 si numar par de atomi de carbon. Nu contin legaturi duble intre acestia si se prezinta drept lanturi (catene) liniare. Capul inferior de serie este acidul butiric, urmand apoi inca zece componenti, ultimul fiind acidul cerotenic.
Seria acizilor grasi saturati cu catena liniara cuprinde urmatoarele specimene:
– acidul butiric, C3H7COOH;
– acidul caproic, C5H11COOH;
– acidul caprilic, C7H15COOH;
– acidul capric, C9H19COOH;
– acidul lauric, C11H23COOH;
– acidul miristic, C13H27COOH;
– acidul palmitic, C15H31COOH;
– acidul stearic, C17H35COOH;
– acidul arahidic, C19H39COOH;
– acidul behanic, C21H43COOH;
– acidul lignoceric, C23H47COOH;
– acidul cerotenic, C25H51COOH;
       Dintre acestia, grasimile naturale contin cel mai adesea acidul palmitic, acidul stearic si miristic. Unii acizi pot prezenta, pe langa gruparea carboxilica, si o grupare hidroxilica (oxiacizi), asa cum sunt: acidul juniperic, C15H30(OH)COOH, acidul sabinic, C11H22(OH)COOH sau acidul cerebronic, C23H46(OH)COOH.
Acizii grasi nesaturati cu catena liniara prezinta in molecula lor una sau mai multe legaturi duble intre atomii de carbon. Seria acizilor grasi nesaturati cu catena liniara cuprinde urmatoarele specimene mai raspandite:
– acidul oleic, C17H33COOH;
– acidul linoleic, C17H31COOH;
– acidul linolenic, C17H29COOH;
– acidul arahidonic, C19H31COOH;
       Oxiacizii nesaturati sunt: acidul ricinoleic, C17H33(OH)COOH, acidul alfa-hidroxinevronic, C23H44(OH)COOH.
Acizii grasi saturati cu catena ramificata se caracterizeaza prin existenta a numai legaturi simple intre atomii de carbon, iar catena de baza prezinta ramuri. Desi se gasesc rar in Natura, au putut fi izolati doi astfel de acizi: acidul tuberculostearic, C18H37COOH si acidul ftioic, C25H51COOH.
Uneori pot aparea si acizi grasi ciclici, ca acidul chaulmoogric si acidul hidnocarpic, extrem de rari.
Alcoolii care intra in componenta lipidelor sunt:
glicerolul, CH2OH–CHOH–CH2OH, cu trei grupari hidroxil esterificabile;
alcoolul cetilic, C16H33OH;
– alcoolul cerilic, C26H53OH;
– alcoolul miricic, C31H63OH;
– alcoolul oleilic, C18H35OH;
– colamina, NH2–CH2–CH2OH;
– colina, (CH3)3N(OH)CH2–CH2OH;
– sfingozina, C18H33NH2–(OH)2;
– colesterolul (alcool ciclic);
– coprosterolul (alcool ciclic);
– colestanolul (alcool ciclic);
– criptosterolul (alcool ciclic);
– aqvosterolul (alcool ciclic).
       Trigliceridele sau grasimile neutre provin din esterificarea uneia sau a mai multor grupari hidroxil a glicerolului cu unul sau mai multi acizi grasi. Pot fi: trioleina (cu trei resturi oleice), tripalmitina (cu trei resturi palmitice), tristearina (cu trei resturi stearinice) sau combinatii intre glicerol si acizi diferiti: oleopalmitostearina, stearodiplamitina, ori cu o singura grupare ester: alfa-monopalmitina.
Ceridele rezulta din esterificarea acizilor grasi cu alcooli cu greutate moleculara mare, aciclici: palmitat de miricil (ceara de albine), cerotat de miricil (ceara de Carnauba) etc.
Dintre lipidele complexe, fosfatidele se impart in: lecitine si cefaline, iar dintre cerebrozide se cunosc: cerazina, cerebrona, nevrona si oxinevrona.

Articole Similare:

Ultima actualizare: marți, 28 august, 2012, 9:27

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *