Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Muscular » Manifestari ale Contractiei Musculare

Manifestari ale Contractiei Musculare

Manifestari ale Contractiei Musculare

Manifestari mecanice ale contractiei

In organism contractia muschilor este gradata si adaptata sarcinii pe care o are de indeplinit. In timp ce unele grupe musculare se contracta, altele se relaxeaza (flexori —extensori; biceps — triceps).

Cu ajutorul unui aparat numit miograf se poate inscrie o contractie muscu­lara simpla — secusa musculara, obtinuta prin stimularea electrica a muschiului gastrocnemian de broasca. De la sursa de curent, prin intreruperea si restabilirea circuitului electric, muschiul este excitat si intra in contractie. Prin scurtarea lui penita inscriitoare, de care este legat tendonul muschiului, se deplaseaza, inregistrand pe hartia unui cilindru, care se deplaseaza cu o miscare uniforma. Se obtine astfel un grafic numit miograma. In acelasi timp, cu ajuto­rul unui diapazon electromagnetic se inregistreaza in sutimi de secunda timpul si se marcheaza momentul trimiterii excitatiei. Miograma astfel obtinuta poate fi analizata. Ea prezinta o perioada de latenta, cand nici o modificare aparenta nu survine, nici in muschi, nici pe grafic. Urmeaza perioada de contractie caracterizata printr-o linie ascendenta pana la un maximum, dupa care urmeaza perioada de relaxare, in care linia coboara pana la pozitia de zero.

Pentru obtinerea unui raspuns simplu (secusa), stimulul trebuie sa atinga o anumita intensitate limita, numita prag. La aceasta intensitate intra in contractie un numar mic de fibre musculare si secusa are o amplitudine minimala. Marindu-se intensitatea excitantului, creste numarul fibrelor ce se con tracta si cand toate fibrele s-au contractat, secusa are o valoare maximala.

La un stimul care a atins pragul de excitabilitate al muschiului se obtine o secusa. La stimuli repetati la intervale scurte si care vin in perioada de contractie, muschiul nemaiavand timp sa se relaxeze raspunde printr-un numar de secuse insumate, cunoscute sub numele de tetanos complet. Reprezentarea grafica apare ca un platou neted, dand impresia unei contractii prelungite.

Cand frecventa excitatiilor este mai mica si acestea cad in perioada de relaxare, muschiul raspunde printr-un tetanos incomplet, reprezentat printr-un platou  dintat.

In organism nu se produc contractii simple (secuse) a caror durata este foarte scurta, ci activitatea musculara se traduce prin succesiuni de tetanosuri, perfect coordonate, fiind controlate de scoarta cerebrala.

In repaus muschii se gasesc intr-o stare de usoara contractie denumita tonus muscular. Tonusul este de fapt o stare de tensiune interioara mica ce reprezinta exteriorizarea unei activitati musculare reduse, dar permanente. El este datorat activitatii unui numar mic de unitati motorii si este mentinut de stimuli veniti din sistemul nervos central prin nervii motori; daca se sectio­neaza nervul motor, muschiul isi pierde tonusul. Tonusul detine rol principal in mentinerea oaselor in articulatii, in cadrul mecanismelor de termoreglare si in cadrul procesului de amortizare a socului contractiei.

In corp muschii formeaza impreuna cu oasele sisteme de parghii de cele trei ordine. Exemple: ord. I — articulatia craniului cu coloana verte­brala; ord. II — articulatia dintre oasele gambei si picior; ord. III — articula­tia dintre osul bratului si oasele antebratului.

Manifestari termice ale contractiei

Din reactiile biochimice ale contractiei musculare rezulta energie. Cea mai mare parte apare sub forma de energie calorica si doar 1/5 se transforma in lucru mecanic. Muschiul degaja caldura si in timp de repaus. In timpul contractiei cantitatea de caldura creste proportional cu intensitatea activitatii musculare.

Muschii reprezinta cea mai im­portanta sursa de producere de caldura, jucand rol important in mentinerea constanta a temperaturii corpului. Cand temperatura din am­bianta scade, corpul pierzand cal­dura, se intensifica arderile, re­stabilind echilibrul dintre caldura produsa si cea pierduta de organism.

Manifestarile electrice ale con­tractiei

In timpul repausului, mem­branele fibrelor musculare sint polarizate (incarcate cu sarcini pozitive la exterior si negative la interior). Aceasta se poate demonstra prin plasarea unui electrod pe suprafata normala (intacta) a muschiului, iar celalalt electrod pe suprafata de sectiune. Un galvanometru intro­dus in circuit indica existenta unui curent, curentul de repaus, care de­monstreaza repartitia inegala a sar cinilor electrice pe suprafata externa si interna a membranei fibrei musculare.

In momentul excitarii, polaritatea se inverseaza la locul excitatiei, ducand la depolarizarea membranei. Depolarizarea se propaga si este urmata de repolarizare, care restabileste starea de repaus. Prin inregistrarea grafica a acestor biocurenti musculari cu ajutorul unor aparate se obtine electromiograma care are numeroase aplicatii in medicina. A fost pusa in evidenta astfel si existenta unui curent de actiune.

Manifestarile acustice

Manifestarile acustice ale contractiei sint datorate frecarilor interne dintre fibrele musculare in timpul contractiei. Au fost puse in evidenta prin utilizarea de microfoane speciale conectate cu dispozitive electronice de amplificare. Prin inregistrare se obtine fonomiograma.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 10 aprilie, 2013, 8:20 Afisari: 36

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *