Prima Pagina » Sanatate A-Z » Medicina Interna » Medicatia Imunosupresiva si Citostatica

Medicatia Imunosupresiva si Citostatica

Actioneaza inhiband sinteza anticorpilor si formarea limfocitelor. Inhiba deci procesele imunologice. In realitate, terapia imunosupresiva este o imunodepresie.

Mijloacele cele mai utilizate sunt:

Drogurile imunosupresive

Cel mai utilizat drog este Azatioprina (Imural, Imurel) in doze de 2,5 – 5 mg/kg/corp. Asocierea cu prednison sau A.C.T.H. duce la scaderea dozelor pentru ambele droguri, deci la diminuarea efectelor toxice. Dintre drogurile antineoplazice imunosupresive urmatoarele si-au confirmat utilitatea in clinica: Azatioprina, Ciclofosfamida (Endoxan), Metotrexat, Clorambucil, 6 – Mercaptopurina, 6 – Tioguanina. Succesele obtinute in terapia unor boli autoimune, le-au impus in practica clinica. De exemplu in purpura trombocitopenica – idiopatica, in anemii hemolitice autoimune, lupusul eritematos diseminat, artrita reumatoida, sindromul nefrotic, glomerulonefritele proliferative, colita ulceroasa, hepatita cronica activa s.a.

Terapia prin anticorpi specifici

Se realizeaza prin:

  • administrarea pasiva de anticorpi, pentru prevenirea izoimunizarii Rh., prin imu-noglobulina umana specifica anti D.
  • seruri si globulina antilimfocitara, care sunt agentii imunosupresivi cei mai puternici, cunoscuti pana in prezent. Utilizarea k>r in transplantele de organe, este principala intrebuintare, dar sunt folosite si in diferite boli autoimune.

Corticoterapia

Isi exercita efectul imunosupresor numai daca este in cantitate mare. Scade limfocitele si diminua productia de autoanticorpi si celule spcific sensibilizate. Dozele mari de Prednison (60-100 mg si chiar mai mult), produc efecte secundare. Sunt utile in lupusul eritematos diseminat cu leziuni renale rapid evolutive, sindroame nefrotice rebele la tratament, poliartrita reumatoida.

Dozele medii (60 mg/zi), nu au efect imunosupresiv, dar produc frecvent remisiuni spectaculoase in boli cu componenta autoimuna (anemia hemolitica dobandita, purpura trombopenica idiopatica, sarcoidoza, lupusul, poliartrita reumatoida, dermatomiozita, colita ulceroasa). Corticoterapia este foarte utila si in astmul bronsic, febra fanului, rinita alergica s.a. in afara de corticoizi in terapia bolilor autoimune se foloseste si A.C.T.H. (Synachten).

Splenectonia

Splenectonia este o metoda adjuvanta cu rezultate slabe.

Radioterapia

Radioterapia a fost primul mijloc imunosupresiv utilizat. in prezent are indicatii limitate. Se recomanda utilizarea radioterpiei cu 24 h inainte de transplantare. Actioneaza asupra limfocitelor mici, dar si asupra macrofagelor.

Timectomia

Timectomia nu sa impus in practica, cu exceptia miasteniei gravis.

Drenajul canalului limfatic toracic

Drenajul canalului limfatic toracic, scade de asemenea numarul limfocitelor mici si reduce reactiile imune. Principala utilizare este in transplantul renal, unde s-au obtinut rezultate in prevenirea fenomenului de respingere. Mai este utilizat in dializa extracorporeala la bolnavii cu uremie, in ciroza hepatica cu ascita si hipertensiune portala, in insuficienta cardiaca ireductibila si in leucemia limfatica cronica.

In concluzie, terapia imunosupresiva are doua indicatii majore: transplantul de organ si bolile autoimune.

Preparate antineoplazice

Principalele antineoplazice (citostatice) din practica curenta sunt:

  • Ciclophosphamidum – Endoxan
  • Ciclofosfamid
  • Citonim
  • Clorambucilum – Leukeran
  • Dacarbazine – Levofolan
  • Alkeran
  • Melphalanum
  • Busulphan – Mileran
  • Metotrexate – Antifolan
  • Azothaioprinum – Imuran
  • Citarabinum
  • Fluororacilum – Efudix
  • Cisplatinum
  • Bleomicinum
  • Natulan
  • Daunorubicinum – Daunoblastin
  •  Epirubicinum – Farmorubicin

Articole Similare:

Ultima actualizare: luni, 7 ianuarie, 2013, 16:06

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *