Prima Pagina » Corpul Uman » Fiziologie Umana » Modificarile Functiilor Digestive in Timpul Efortului

Modificarile Functiilor Digestive in Timpul Efortului

Modificarile Functiilor Digestive in Timpul EfortuluiEfortul fizic fiind un factor stressant pentru organism, determina prin intermediul sistemului neuroendicrin o activare a functiilor vegetative odata cu inceperea efortului, proportional cu intesitatea si durata acestuia, precum si in functie de gradul de antrenament al subiectului. In efort vor fi solicitate acele organe si functii care furnizeaza substratul matabolic, energetic al actelor motorii. Sfera digestiva cu importanta majora in aportul substantelor nutritive isi intensifica activitatea in repaus, dupa terminarea efortului, participand la crearea starii trofotrope a organismului (starea de refacere a uzurii din efort).

Modificarile proceselor secretorii si enzimatice digestive 

Cercetari asupra acestor tipuri de modificari in efortul fizic sunt putin numeroase si contradictorii. In repaus, cand predomina impulsurile parasimpatice, se accelereaza activitea secretorie si enzimatica a tubului digestiv la toate nivelurile. In timpul efortului fizic atat activitatea secretorie cat si cea enzimatica a tubului digestiv scade cantitativ si calitativ, ca urmare a predominantei vegetative simpatice de efort; aceasta situatie reprezinta “un ajutor” dat de catre sistemele vegetative aparatului locomotor, cel care efectueaza miscarea cat si altor sisteme vegetative care sustin efortul. Cercetarile recente (Kadigrobov si Grandall) efectuate pe animale carora li s-a practicat “micul stomac Pavlov”, au demonstrat ca efortul fizic efectuat inainte de alimentatie nu modifica secretia gastrica, in timp ce un efort depus dupa alimentare reduce functia secretorie. La om insa, aceste fenomene se schimba deoarece termoreglarea se face altfel decat termoreglarea pe cale respiratorie a animalelor. Asa se explica faptul ca paralel cu aparitia acidozei de efort scade si pH-ul sucului gastric crescand aciditatea gastrica.

Kereszty, in 1967 a gasit frecvent la sportivi o aciditate gastrica crescuta in repaus pe care o justifica printr-un tonus simpatic crescut ce se mentine si in repaus la nivelul tubului digestiv. Referitor la activitatea ficatului, spre deosebire de stomac si intestin, se constata o actiune stimulatoare exercitata in timpul efortului fizic demonstrata printr-o irigare mult imbunatatita si o crestere a secretiei de bila ce va favoriza digestia lipidelor dupa terminarea efortului.

Modificarile motilitatii digestive 

In reglarea proceselor mecanice ce au loc la diferite nivele ale tubului digestiv, simpaticul determina o relaxare a musculaturii netede din peretii organelor cavitare concomitent cu contractia sfincterelor; parasimpaticul determina efecte contrare. In efortul fizic cat si in starea de start care il precede, sistemul nervos simpatic determina reactia de adaptare, punand organismul in stare de “fuga sau lupta”, la nivelul aparatului digestiv insa, el va induce o stare de inhibitie, cu diminuarea motilitatii digestive.

Cercetarile efectuate referitor la starea de dupa efort si in special a emotiile pozitive scot in evidenta o intensificare a activitatii motorii digestive. Aceste date completate si cu influentele asupra activitatii secretorii digestive in efortul fizic, permit stabilirea unui orar al alimentarii sportivului: ultima masa trebuie sa aiba loc cu 2-3 ore inainte de efort, iar prima masa dupa efort.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 7 decembrie, 2012, 17:21

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *