Prima Pagina » Corpul Uman » Genetica » Monohibridismul si Legea Puritatii Gametilor

Monohibridismul si Legea Puritatii Gametilor

Monohibridarea consta in incrucisarea a doi indivizi, care se deosebesc printr-o singura pereche de caractere.

GREGOR MENDEL a incrucisat mazarea cu bobul neted (caracter datorat prezentei amidonului) cu mazarea cu bobul zbarcit (caracter datorat prezentei dextrinei), obtinand in prima generatie numai plante cu bob neted. Acest caracter a fost denumit dominant, in timp ce caracterul “bob zbarcit”, care nu a aparut in prima generatie, a fost denumit recesiv. Prin autopolenizarea plantelor din prima generatie, a obtinut in generatia a doua atat plante cu bob neted, cat si cu boabe zbarcite, proportia dintre caracterul dominant si cel recesiv fiind de 3:1. G. MENDEL a cercetat modul de segregare si la alte perechi de caractere.

G. MENDEL explica segregarea celor doua caractere studiate, bob neted si bob zbarcit, ca fiind datorate prezentei in celula a doua tipuri de factori ereditari, notati cu A si a. Plantele din soiul cu boabe netede (AA) contin excesiv factorul ereditar care determina acest caracter, iar cele din soiul cu boabe zbarcite (aa) contin exclusiv factorul ereditar al caracterului respectiv. La hibrizii din prima generatie, factorii ereditari ai mamei si tatalui se alatura (Aa), astfel ca atunci cand acestea formeaza gameti, factorii ereditari se separa, fiecare gamet neavand decat un singur tip de factor ereditar.

Gametii sunt, in felul acesta, puri din punct de vedere genetic. Prin unirea acestor gameti pe baza de probabilitate  in F2, in procesul fecundarii, se obtin plantele generatiei a doua, care se comporta astfel:

  • 25% din plante sunt pure cu bobul neted, avand un singur tip de factori ereditari (AA);
  • 25% din plante sunt pure cu bobul zbarcit, avand exclusiv celalalt tip de factori ereditari (aa);
  • 50% din plante cu bobul neted, poarta ambii factori ereditari alaturati (Aa).

MENDEL a denumit plantele, care contin un singur tip de factor ereditar homozigote, iar cele care contin ambele tipuri, heterozigote. La indivizii heterozigoti nu se manifesta decat unul dintre factorii ereditari, cel dominant (bob neted), celalalt ramanand in stare ascunsa (bob zbarcit). In acest fel, G. MENDEL a reusit sa descopere deosebirea dintre structura genetica a organismelor si infatisarea lor, notiune care mai tarziu a fost denumita de JOHANSEN genotip si respectiv fenotip. Genotipul reprezinta totalitatea genelor continute de un organism. Fenotipul reprezinta suma insusirilor morfologice, fiziologice, biochimice si de comportament a unui organism ca rezultanta a interactiunii dintre genotip si mediu. Din exemplul anterior se remarca faptul ca plantele cu acelasi fenotip (75% bob neted), prezinta genotipuri diferite: 25% sunt homozigote si 50% sunt heterozigote.

Studiul comportarii in descendenta a hibrizilor obtinuti l-a condus pe Mendel la elaborarea primei legi a ereditatii, legea puritatii gametilor. Gametii sunt intotdeauna puri din punct de vedere genetic, adica nu contin decat unul dintre factorii ereditari. Prin combinarea probabilistica a acestor gameti rezulta in generatia a doua, in urma fenomenului de segregare, un raport de 3 dominant : 1 recesiv.

Prin autofecundarea generatiei a doua se obtine generatia a treia, la care se observa urmatoarele:

  • din plantele pure cu bobul neted se obtin exclusiv plante cu bobul neted;
  • din plantele pure cu bobul zbarcit se obtin exclusiv plante de acest tip;
  • plantele heterozigote cu bobul neted segrega in felul urmator: 25% plante homozigote cu bobul neted, 25% plante homozigote cu bobul zbarcit si 50% plante heterozigote cu bobul neted.

Deci, plantele heterozigote din generatia a doua se comporta in generatia a treia la fel cum se comporta hibrizii din prima generatie.

Daca florile plantelor hibride din prima generatie se polenizeaza cu polen de la plantele genitorului cu bob neted (backcross), atunci se obtin in generatia a doua numai plante cu boabe netede, din care 50% sunt homozigote si 50% heterozigote. In caz contrar, daca polenizarea se realizeaza cu polen de la plantele cu bobul zbarcit, se va forma in generatia a doua jumatate plante heterozigote cu bobul neted si jumatate homozigote cu bobul zbarcit.

Obtinerea ultimei combinatii nu ar fi posibila daca gametii ar contine ambii factori ereditari, deci gametii sunt puri din punct de vedere genetic, adica contin un singur factor ereditar (o singura gena) din perechea considerata.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 20 decembrie, 2012, 15:26

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *