Prima Pagina » Sanatate A-Z » Psihiatrie » Nevroza Astenica – Neurastenia

Nevroza Astenica – Neurastenia

Nevroza Astenica - Neurastenia

Afectiunea a fost descrisa prima data de medicul american Gh. Bard, in anul 1880. Trepiedul simptomatologie al nevrozei astenice este constituit de: astenie, cefalee, insomnie. Actualmente neurastenia se considera una din formele fundamentale de nevroza. Ea apare mai frecvent la persoanele cu tip nervos echilibrat în urma supraancordarii proceselor nervoase fundamentale (excitatiei sau inhibitiei), provocate de excitanti cu forta exagerata sau la actiune îndelungata sau din cauza alternarii rapide a actiunii factorilor excitativi si celor inhibitori (“ciocnirea” proceselor de excitatie si inhibitie).

Cauze

Cauza principala a nevrozei astenice este suprasolicitarea indelungata, care duce la epuizare, oboseala patolgoica a functiilor psihice, reversibila dupa tratamentul instituit. Spre deosebire de oboseala fiziologica, care cedeaza la o odihna compensatoare, astenia este reversibila numai dupa un tratament special, in conditii de repaus.

Simptome

Fatigabilitatea crescuta, epuizarea rapida se insotesc de o hiperexcitabilitate emotiva – bolnavii izbucnesc repede in plans sau ras neretinut sunt nerabdatori, nu se pot concentra, atentia slabeste rapid; nu pot achizitiona notiuni noi, nu pot citi o carte, ceea ce le da impresia ca nu mai au memorie. Somnul este neodihriitor, superficial sau uneori insomnia este totala. La trezire, astenia este mai obositoare decat la culcare.

Sensibilitatea psihica crescuta se dubleaza si de o hiperestezie polisenzoriala: il supara zgomotele, fosnetul foilor de ziar, scartaitul usii; il supara chiar contactul pielii cu hainele proprii, are furnicaturi, amorteli in membre, vederea i se tulbura – in campul vizual aparand cercuri luminoase – sau este impaienjenita, cu “puncte zburatoare”. Vertijul, senzatia de ameteala, nesiguranta in mers, pocniturile in urechi sunt alte semne de nevroza astenica pe linie somatica. In cadrul hiperexcitabilitatii vaso-motorii, pacientii au valuri de caldura alternand cu senzatia de frig sau palpitatii cu tahicardie. La nivelul aparatului respirator nevroza se manifesta prin senzatii neplacute de sufocare sau de “nod in gat”. Cefaleea are caracterul unei dureri “in casca”, cu punct de plecare occipital.

Forme clinice

Formele clinice variaza dupa predominanta fenomenelor psihice:

  • simpla – neurastenia clasica descrisa mai sus;
  • anxioasa, la care se adauga anxietatea excesiva;
  • cenestopata, ce se imbogateste cu senzatii neplacute sub forma unor tulburari neuro-vegetative, traduse de bolnav prin senzatii de amorteli, intepaturi, furnicaturi in membre, de-a lungul rahisului etc. Aceasta forma evolueaza un timp indelungat si este destul de rebela la tratament.

Diagnostic

Examenul clinic

Debutul este caracterizat prin apariţia unei stari de oboseala psihica traita penibil şi cu teama de catre pacient. In mod progresiv se concentreaza mai greu, uita repede si isi aminteste cu dificultate unele date. In cautarea mobilizarii eforturilor pentru a face faţa unor obligaţii curente bolnavul oboseşte mai repede şi traieşte senzaţia penibila a eşecului. Tensiunea emoţionala este alimentata de psîhodrame şi de faptul depaşirii sale de activitaţi altadata obişnuite. Sensibilitatea creşte, traieşte evenimentele obişnuite ca şi pe cele traumatizante într-o continua nelinişte şi framantare. Framantarile dominante din timpul zilei se prelungesc şi capata o nota şi mai penibila seara şi noaptea, din care cauza senzaţia de oboseala fizica şi epuizare psihica dublate de dorinţa bolnavului de a se odihnii, temporizeaza instalarea somnului.

In expresivitatea manifestarilor clinice se contureaza distinct aspectele unor simptome ca: astenia, cefaleea, insomnia.

Astenia – manifestata pregnant, scaderea iniţiativei pe de-o parte de excitabilitatea crescuta, iar pe de alta de epuizarea rapida la efort. Excitabilitatea crescuta şi epuizarea rapida sunt de fapt cele doua aspecte ale asteniei care reprezinta simptomul de baza al neurastenicului, ea nu cedeaza la odihna, este persistenta (uneori bolnavul se scoala mai obosit ca la culcare, iar somnul nu este odihnitor), mai accentuata dimineaţa sau apare dupa 2-3 ore de la începerea activitaţii. Excitabilitatea crescuta se exprima prin situaţii în care emoţiile se provoaca uşor iar exteriorizarea lor se inhiba greu de unde şi manifestarile de manie care nu corespund comportamentului anterior al bolnavului. Creşterea sensibilitaţii se manifesta şi la nivelul diverşilor analizatori, bolnavul nu suporta zgomotul, lumina, corpurile calde sau reci, acuza parestezii, senzaţii de aspect neplacut în organism.

Cefaleea – se întalneşte frecvent aproximativ în 80% din cazuri. Are intensitate, localizare şi caractere diferite. Poate fi difuza cu senzaţia de casca sau cerc de fier strans în jurul capului, localizarea poate fi frontala, occipitala, temporala sau generala întovaraşita uneori de tulburari vegetative sau vestibulare.

Insomnia – este uneori foarte persistenta, bolnavii dorm greu, somnul nu este odihnitor deseori bolnavii au coşmaruri. Tulburarile somatice şi în special cele neurovegetative sunt frecvente şi de multe ori ajung sa domine tabloul clinic al bolii.

Neurastenicul prezinta:

  • tremuraturi ale mainilor şi pleoapelor;
  • ameţeli cu sau fara tulburari de echilibru;

Neurastenia dupa cum am mentionat se întalneşte în mai multe forme clinice:

Forma simpla: Se caracterizeaza printr-o instalare lenta a unei simptomatologii  astenice  care  traverseaza de obicei în mod evident o perioada de surmenaj. In perioada de stare la toţi pacienţii s-au observat tulburari emoţionale: anxietate, nelinişte, framantare, iritabilitate şi tulburari vegetative, dureri precordiale, transpiraţii abundente, ameţeli.

Forma depresiva: Caracterizeaza tabloul clinic al depresiei nevrotice. Depresia din nevroza nu realizeaza totuşi dezinteresul şi dezgustul faţa de viaţa caracteristic depresiilor psihotice (endogene). Nevroticul îşi plange situaţia dar dovedeşte interes şi lupta pentru a ieşi din impas.

Clinic forma depresiva se caracterizeaza prin scaderea activitaţii psihomotorii, dispoziţie trista, deprimata, faciesul tradeaza  suferinţa   morala, uneori nuanţe de deznascaderea interesului faţa de ambianţa, hîperactivitate motorie şi gestuala, dand impresia uneori a unui om posomorat, plictisit, obosit.

Forma anxioasa: Anxietatea deşi prezenta ca reacţie în toate formele clinice de neurastenie, poate predomina tabloul clinic prin dezvoltarea aspectului de nelinişte anxioasa legata fie de situaţii traumatizante traite, fie de propria sanatate. Depresia psihica este de obicei însoţita de excitaţie psihomotorie asociata cu tulburari viscero-vegetative şi senzomotorii.

Forma cenestopata: Este forma clinica cea mai trenanta. Tabloul clinic este dominat de acuzele somatice uneori cu caracter migrator, instabile, alteori fixate la diferite aparate şi viscere. Uneori acuzele somatice sunt atat de variate şi ample încat pacienţilor le vine mai uşor sa spuna ce nu-i supara decat ceea ce simt. Cefaleea, arsurile, înţepaturile, diverse senzaţii cu caracter neplacut, parestezii, senzaţiile de sufocare, acuze diverse în regiunea epigastrica, anorexie, inapetenţa psihica dau tabloului clinic o nuanţa caracteristica. Toate aceste acuze au însa un caracter subiectiv, functional, intensitatea lor scade prin distragerea atenţiei, iar la dezinhibiţia cu amidon sodiu şi cofeina pot disparea total.

Specificul muncii profrsionale (persoanele cu munca intelectuala).

Investigatii paraclinice:

Diagnosticul pozitiv al neurasteniei se bazeaza in principal pe evidentierea simptomatologiei prezentate. In plus,bolnavii astenici prezinta dereglari   funcţionale cardiace, dereglari ale metabolismului glucidic modificari ale regimului hidric şi tulburari ale metabolismului bazal. Investigatiile paraclinic evidenţiaza frecvent tahicardia.Au fost descrise la neurastenici aritmii sinusale,extrasistole si mai frecvent labilitate tensionala.

Se evidenţiaza la unele cazuri insuficienţa ovariana cu oligo-hipobradimenoree sau amenoree. Frecvente sunt cazurile de frigiditate iar la barbaţii neurastenici scaderea potentei sexuale sau fenomene de impotenţa psihica.

Electrocardiograma evidenţiaza la o parte de neurastenici o bradicardie sinusala (vagotonie) la alţii dimpotriva o tahicardie sinusala simpaticotonie).

Electroencefalograma: cel mai frecvent se întalnesc trasee cu amplitudine mica (hipovoltate sau cu ritm alfa lent); uneori trasee neregulate prin apariţia de unde teta cu reducerea ritmului alfa sau chiar ritmuri rapide, varfuri bifazice mici.

Diagnosticul trebuie sa fie confirmat de specialistul psihiatru sau de neuropsihiatru în cel mai scurt tip posibil pentru orientarea judicioasa a tratamentului pentru a evita pierderea de timp prin efectuarea unor tratamente care vizeaza în mod eronat nu boala psihica ci raspunsul ei somatic.

De mare importanta in ceea ce priveste diagnosticul diferential al nevrozei astenice, este sindromul pseudonevrotic cu care incep multe boli psihice: debutul neurasteniform al schizofreniei, debutul neurasteniform in ateroscleroza cerebrala, unele boli neurologice ca scleroza in placi, cerebrastenia dupa un traumatism cranio-cerebral, tumori cerebrale, unele boli cu etiologie infectioasa sau toxica (P.G.P., hepatita epidemica sau toxica, intoxicati cu Pb, oxid de carbon etc.).

Evolutie si prognostc

Neurastenia în general se considera ca are un caracter reversibil şi ca în marea majoritate a cazurilor remisiunile sau vindecarea cu recuperare totala a capacitaţii de munca constituie o realitate evidenta. Totuşi un anumit procent poate avea o evoluţie trenanta , astfel în evoluţia neurasteniei sau evidenţiat trei stadii:

Primul stadiu este dominat de astenie şi tulburari emoţionale induse de situaţii traumatizante iar pe masura evoluţiei simptomatologia astenica se extinde şi predomina asupra tulburarilor emoţionale.

Stadiul al doilea cu agravarea simptomatologiei astenice şi a tulburarilor neurovegetative apare atunci cand nu se obţine o remisiune în doua trei luni. In aceasta faza se ajunge în condiţiile în care psihotrauma persista sau tensiunea psihica nu este înlaturata. Evoluţia treneaza şi se poate prelungii pe o durata de ani.

Stadiul al treilea – acest stadiu îmbraca de obicei aspectul unei dezvoltari nevrotice susţinuta de persistenţa factorilor psihotraumatizanţi şi de personalitatea premorbida a bolnavului. în aceasta faza apar frecvent modificari caracteriale: şovaiala, reţinere, reacţia de aparare de aspect pasiv lipsa de iniţiativa, care se împletesc cu fondul depresiv.

Aceste modificari caracteriale nu perturba structura capacitaţii de inserţie sociala, întrucat bolnavul recunoaşte aceste manifestari şi analizeaza critic şi neliniştit trasaturile sale noi. Preocuparile hipocondriace se manifesta sub forma aprecierilor cu totul disproporţionate ale starii de sanatate sau a convingerii de existenţa unei boli grave incurabile.

Prognosticul este favorabil în majoritatea cazurilor ca şi în cele cronice deoarece neurastenicul nu-şi modifica în mod esenţial caracterul, personalitatea pastrand capacitatea unor relaţii apropiate normalului.

Tratament

Este bine ca de la inceput bolnavul sa se prezinte la un medic internist pentru a exclude posibilitatea unei tuberculoze pulmonare, anemii infectii de focar, boli cronice (insuficienta hepatica). In general, boala poate fi evitata priuntr-un tratament profilactic, iar daca si-a facut deja simtita prezenta, printr-un tratament medicamentos si prin unul balneofizioterapic.

In primul rand, nu trebuie neglijata viata sufleteasca a bolnavului. Trebuie cautat adesea, cu tact si persevernta, in trecutul bolnavului, adesea uitate, traumele psihice, necazurile, situatii conflictuale, carora bolnavul adeseori nu le da atentia cuvenita. Cu atat mai bine cu cat conflictele pot fi indepartate, iar problemele sufletesti rezolvate.

In-tro prima faza, atentia trebuie sa se indrepte asupra asigurarii unei corectari necesare in familie sau la locul de munca. La fel de importanta este si inlaturarea insomniei prin corectarea somnului. Se poate merge pana la schimbarea locului de munca; se vor evita in general, cu toate muncile care necesita un plus de incordare (munca cu publicul, cu cifre, manuirea banilor, a gestiunii, muncile de raspundere ).

Bolnavul trebui sa se accepte temporar o munca mai usoara, care sa nu-i produca emotii sau un surmenaj fizic ori intelectual. In ajunul bilanturilor examenelor, bolnavul este bine sa nu fie asaltat de griji, probleme. In perioada tratamentului este strict interzisa munca de noapte. La inceputul tratamentului este bine sa se inlature infectiile de focar, tulburarile glandulare, starile dispeptice, care pot declansa sau intretine boala si impiedica eficacitatea tratamentului.

Se va corecta o posibila alimentatie defectuoasa sau insuficienta, precum si o anemie sau o insuficienta hepatica. De asmeni, se vor asana infectiile de focar dentare, amigdaliene, sinuzale, anexiale.

Regimul de munca:

Regimul de munca trebuie adaptat dupa puterile bolnavului. Este obligatorie respectarea unui regim rational de munca si a unui ritm succesiv repaus-munca. Igiena locului de munca, ambianta placuta, au o mare influenta asupra neuroastenicului. Igiena personala si corporala, a imbracamintii trebuie strict respectata, fiindca bolnavul este adesea cuprins de delasare-care, la randul ei, produce un efect negativ asupra moralului. Este bine daca bolnavul poate practica sporturi in natura (inot, schi, excursii montane, patinaj, canotaj) pentru capatarea unei bune conditii fizice. Folosirea factorilor naturali de calire-aer, apa, soare-traiul in natura, in aer liber, cura de odihna, de altitudine medie plimbarile placute si neobositoare pe jos, toate asta fac cu putinta o vindecare mult mai rapida a nevrozei astenice.

Igiena sufleteasca, morala si intelectuala, reprezinta un mijloc sigur de vindecare a neurasteniei. Evitarea conflictelor, emotiilor, certurilor si a tuturor incordarilor care influenteaza in rau viata sufleteasca a bolnavului, trebuie urmarite cu abilitate, De aceea, una din cele mai importante masuri este corectarea sau parasirea temporara a ambiantei care a dat nastere sau care continua sa intretina o stare sufleteasca nedorita. Este bine ca bolnavul sa nu practice jocul de carti sau de noroc, care zdruncina emotivitatea bolnavului.

 Tratamentul dietetic:

Se va avea in vedere hranirea subtantiala a bolnavului, cu atat mai mult cu cat acesta sufere de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mancare. Se vor suprima pentru o vreme alcoolul, condimentele, excesul de carne, conservele. Uneori este mai bine ca bolnavul sa ia mai multe mese pe zi, dar mai usoare, la intervale de 5-6 ore una de alta, mai ales in starile dispeptice. Se vor administra vitamine (mai ales A, B1, B6, B11, C). Fumatul , daca nu poate fi sistat, trebuie mult redus.

 Igiena sexuala:

Se va aplica de la caz la caz. Oricum, trebuie evitate cu grija excesele dar si abstinenta indelungata. Impotenta sexuala trebuie neaparat remediata in mod precoce si energic, ea putand declansa o reactie nevrotica ambilor parteneri. Lipsa de apetit sexual, de interes, nu trebuie sa ne ingrijoreze la un nevrotic. Ea este aproape intotdeauna prezenta la o nevroza mai avansata si este totdeauna trecatoare. Rezolvarea poate fi gasita cel mai adesea intr-o discutie atenta si sincera intre cei doi parteneri, urmata de corectarea unor situatii care nu sunt de loc nerezolvabile.

Tratamentul medicamentos:

Prin tratament medicamentos cu tranchilizante, se acorda bolnavului un ajutor pretios si esential in restabilirea energiei nervoase pierdute. Tratamentul medicamentos trebuie intotdeauna individualizat. In general, tratamentul prin medicamente se indreapta spre trei tinte principale:sa calmeze, sa stimuleze organismul si sa refaca somnul.

Pentru calmare se folosesc calmante usoare (tranchilizante minore) ca: ciclobarbital, bromoval, luminal (in doze mici), carbaxin. Pentru corectarea somnului si inlaturarea insomniei se folosesc in primul rand barbituricele: Ciclobarbital, Dormital, Luminal (asociat cu scopolamina-Scoponal). Efectul cel mai bun se obtine prin asocierea acestor barbiturice cu tranchilizante majore, cu medicamente deconectante (Clorderlazin, Nozinan). Se mai poate asocia cu Fenergan (Romergan, Alergan). S-amai folosit cu succes tratamentul cu novocaina injectata intravenos lent dintr-o solutie de 1%, mai ales la bolnavii cu cenestopatii. Se mai pot asocia cu calmantele, analgezice de tipul piramidonului, algocalminului. Se mai folosesc injectii intravenoase de bromura de calciu; preparate cu fosfor, arsenic si fier, extracte de ficat, complex B.

La bolnavii cu un deficit ponderal si cu inapetenta, s-a aplicat cu o cura de hidrazida, care a imbunatatit starea psihica si a readus pofta de mancare. Se mai recomanda calciu glicerofosfat, hexafosfat, insulina in doze mici (5-10 u), vitaminele B1, C, hemedonina, extracte de corticosuprarenala (Cortigen, Cortizon), acid glutamic sau glutaminol. In starile de insomnie si excitatie motorie, se utilizeaza sedonalul, pasifloralul. Somnoterapia medicamentoasa (amital sodic) sau electrosomnul.

Articole Similare:

Ultima actualizare: marți, 26 februarie, 2013, 9:13 Afisari: 405

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *