Prima Pagina » Sanatate A-Z » Geriatrie » Notiuni de Geriatrie

Notiuni de Geriatrie

Notiuni de Geriatrie

Caracteristica secolului nostru, este cresterea numerica a populatiei varstnice in structura populatiei, adica imbatranirea demografica, fenomen mai accentuat in tarile dezvoltate economic, dar prezent si in tara noastra. Prognozele demografice apreciaza ca si in continuare populatia varstnica va creste mai rapid decat cea tanara.

In tara noastra, in perioada 1930 – 1975, ponderea persoanelor de peste 60 de ani a crescut cu circa 110% (de la 5,9% la 14,3%). In anul 2000 sa estimat atingerea unei ponderi de 17%. In anul de fata se apreciaza existenta unui procent de 19% populatie varstnica. In 1988, O.M.S. a inclus problemele imbatranirii, printre primele cinci probleme de sanatate ale lumii, alaturi de inima, cancer, SIDA si alcool. Iata de ce cunostintele de gerontologie si de geriatrie sunt o necesitate.

Gerontologia, ca termen se defineste ca stiinta proceselor de imbatranire, iar Geriatria, drept o ramura a medicinii, care cerceteaza aspectele patologice ale imbatranirii. Geriatria presupune cunostinte in primul rand din domeniul medical, dar si din alte domenii ca: psihologie, sociologie etc. Geriatria a devenit astfel o stiinta de sine statatoare, cuprinzand intr-o medicina interna a varstei inaintate, capitole importante din cardiologie, psihiatrie si neurologie, care reprezinta substanta sa fundamentala.

Cauzele care explica fenomenul de imbatranire a populatiei sunt: scaderea natalitatii, progresele medicinii si cresterea nivelului de trai, care maresc rata de crestere numerica a populatiei varstnice, prin ameliorarea morbiditatii si mortalitatii. Se apreciaza ca denumirea de “persoane ale varstei a treia” este mai proprie decat aceea de persoana in varsta (O.M.S.), deoarece evoca sectorul populatiei care a depasit mijlocul vietii.

Spre deosebire de imbatranire (proces dinamic indiferent de varsta cronologica), senescenta, cuprinde ultima perioada a vietii. In cadrul acesteaia se delimiteaza Senilitatea, care este o perioada finala, cu deteriorari biologice severe. Senescenta nu este o boala, este un proces fiziologic, chiar daca imbatranirea se asociaza de regula, desi nu obligatoriu cu imbolnavirile. Diversele modificari fiziologie par sa fie in raport direct cu imbatranirea, dar multe persoane varstnice isi conserva capacitatile lor functionale, cu toata degenerescenta organica aparenta. Se considera astazi ca prag al batranetii varsta de 60 -65 de ani.

O caracteristica in procesul demografic al imbatranirii, este cresterea proportiei populatiei feminine, cu deosebire in tarile industrializate, avand drept cauza principala supra mortalitatea masculina. Durata medie a vietii arata deja, in unele tari dezvoltate, diferente de 8 – 9 ani, in favoarea femeilor (feminizarea populatiei, dupa cum s-a spus). Prin cresterea populatiei varstnice, apar unele consecinte nedorite. Creste indicele de dependenta economica, adica raportul dintre populatia inactiva si cea activa.

Din ansamblul populatiei varstnice, se pot reliefa unele grupe cu risc crescut: Persoanele foarte in varsta (80 – 90 de ani), varstnicii care traiesc singuri sau care nu au copii, batranii cu afectiuni sau handicapuri grave, cupluri in varsta din care unul sau ambii sunt grav bolnavi, femeile in varsta, batranii care traiesc in institutii colective (camine de batrani, camine spital) etc. Pentru protectia acestora s-a elaborat, carta drepturilor batranului.

Consecintelor demografice, li se adauga si consecinte socio-familiale: cresterea numarului familiilor cu copii putini sau fara copii, cresterea numarului batranilor fara copii, uneori dezinteres si lipsa de afectiune pentru batrani din partea familiei etc. De aici decurg sarcini grele economice pentru societate.

Dar aspectul cel mai important il constituie implicatiile medicale. Se apreciaza ca dupa 65 de ani (inceputul varstei a treia), 50% dintre batrani au nevoie de ingrijiri medicale, ambulatorii sau spitalicesti. In timp ce varstnicii reprezinta circa 15% din totalul populatiei, ei consuma 50% din prestatiile medicale. Asistam de fapt la o geriatrizare a medicinei. Din aceasta cauza este necesara pregatirea tuturor cadrelor medico sanitare, indiferent de specialitate, dar in deosebi a omnipracticianului, medicul generalist, cu cunostinte referitoare la asistenta medicala a varstnicului. Daca se are in vedere ca asistenta geriatrica, implica nu numai consultatii dar in special ingrijiri, de obicei complexe, se intelege ca rolul medicului si al cadrelor medii, devine foarte important.

O clasificare curenta a persoanelor in varsta distinge:

  • intre 65 (60) – 75 arti, trecerea spre batranete, sau perioada de varstnic.
  • intre 75 – 85 (90) de ani, perioada de batran.
  • peste 85 (90) de ani, marea batranete sau perioada de longeviv.

In afara de aceasta clasificare cronologica, se foloseste si o clasificare medicala:

  • “imbatranirea fiziologica”, armonioasa, in care varsta cronologica se identifica cu varsta biologica.
  • “imbatranirea nefiziologica”, care poate fi: prematura, cand incepe de timpuriu, sau accelerata, cand ritmul de imbatranire se accelereaza la un moment dat (dupa pensionare, dupa decesuri in familie, dupa internari etc).

Imbatranirea nefiziologica este o imbatranire patologica, dar aceasta nu inseamna ca batranetea este o boala. Se mai distinge si o imbatranire asincrona, determinant pe un profil (cardiovascular, cerebral, etc).

Asistenta varstnicului nu este numai medicala, deoarece implica si aspecte psihosociale care cunoscute, creeaza o perspectiva mai favorabila procesului de intelegere si ingrijire a varstnicului. Astfel varstnicul, prin incetarea activitatii profesionale, mai ales cand aceasta este brusca, fara pregatire, isi pierde sentimentul de utilitate sociala, prestigiul social, responsabilitatea, roluri si statuturi in familie, uneori fenomenul fiind resimtit ca o adevarata drama, o moarte sociala. Stressul devine nociv. Se descrie chiar o patologie a retragerii, a pensionarii. Daca se adauga “izolarea” se poate intelege dimensiunea problemei. In timp ce vechile civilizatii apreciau si utilizau intelepciunea batranilor, societatea moderna priveste cu neincredere utilitatea lor. Se dezvolta o cultura a tineretii si adolescentei, in care batranul isi gaseste din ce in ce mai greu locul. In concluzie, societatea moderna genereaza batranete, dar tinde sa o respinga si o izoleaza.

Pentru combaterea acestui fenomen, pentru ameliorarea conditiilor, de viata a varstnicului, in interesul acestuia dar si al societatii, sunt necesare eforturi. Trebuie edificata o conceptie realista despre imbatranire. Aceasta trebuie sa se desfasoare demn, ferita de griji si de boli. Este ceea ce s-a numit “pregatirea pentru imbatranire”. Corpul medico sanitar, chemat prin specificul profesiei, sa ingrijeasca si aceasta categorie de populatie, trebuie sa ofere batranilor respinsi de societate, si uneori de propria familie, un sprijin nu numai profesional dar si moral.

Pentru a ajuta populatia varstnica, trebuiesc cunoscute bine modificarile fiziologice care apar la varstnic. Astfel, facultatile de perceptie sunt in regresie la batrani (auzul, vederea dar si gustul, mirosul). Senzatiile dureroase si termice diminua. Adesea la batrani apar infarcte miocardice, ulcere perforate sau chiar fracturi, fara durere.

Patologia batranului este diferita de a adultului. Claudicatia intermitenta, (durerea in molet, la arteritici in miscare), angorul sau dispneea, pot fi mascate de restrangerea activitatii. Polipatologia este regula, iar tablourile atipice sunt foarte frecvente. Modificarile psihice ca apatia, depresia, teama de spitalizare, confuzia, sunt obisnuite. Ele pot masca o suferinta somatica, organica. Incontinenta urinara sau de materii fecale, poate insoti unele boli acute sau iatrogene (medicamentoase). Cele mai frecvente boli care apar la batrani sunt: Cardiopatii aterosclerotice ischemice, hipertensiunea arteriala, tulburarile de ritm si conducere, arterita cu celule gigante, anemia pernicioasa, leucemia limfatica cronica, diverticuloza digestiva, hernia hiatala, ischemiile digestive, diabetul zaharat, mixedemul, tireotoxicoza, ateroscleroza cerebrala, boala Parkinson, dementele, depresiile, starile confuzionale, glaucomul, cataracta, osteoporoza, poliartrozele, guta, fractura capului femural, cancerul cutanat, pruritul etc.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 27 februarie, 2013, 10:02 Afisari: 51

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *