Prima Pagina » Sanatate A-Z » Medicina Interna » Notiuni Generale de Tratament Antiinfectios

Notiuni Generale de Tratament Antiinfectios

Prevenirea (profilaxia) si vindecarea bolilor reprezinta ratiunea practicii medicale, in atentia careia trebuie sa stea cu deosebire, primul factor al aceste enuntari. Problema este complexa si dificila, deoarece modificarile mediului, utilizarea abuziva a substantelor antimicrobiene, introducerea unor noi medicamente in terapeutica, cresterea numerica a populatiei si suprasolicitarile variate, reprezinta factori care conduc la aparitia unei noi patologii infectioase. Astfel frecventa unor boli infectioase specifice a scazut, dar numarul total de infectii a crescut.

 La aceasta au contribuit unele practici spitalicesti, efectuate uneori abuziv (sondaje, cateterisme, intubatii, transfuzii, epurari extrarenale), unele tratamente (corticotrapia, imunosupresivele, antibioterapia), ca si igiena defectuoasa din unele spitale, inclusiv a unor sali de operatie si servicii de terapie intensiva. Uneori, bolnavii se pot infecta cu proprii lor germeni. S-a schimbat chiar caracterul bolilor, aspectul lor clinic, boli grave transformandu-se in boli benigne, boli acute in boli cu evolutie subacuta. Sunt preponderente infectiile mascate, latente, chiar cronice. Patologia actuala pe langa bolile degenerative, tumorale si traumatisme – este dominata de o noua patologie infectioasa. De aceea, evaluarea corecta a starii bolnavilor, folosirea rationala a mijloacelor terapeutice, au devenit o necesitate.

Riscul evolutiei spontane si al terapiei instituite, trebuie cantarit la fiecare caz. in acest sens dam cateva exemple: administrarea de rutina a asocierii penicilina-streptomicina in pneumopatii, a vitaminei B12 in anemii, a antibioticelor in starile febrile, poate intarzia momentul depistarii ueni tuberculoze pulmonare, a unei anemii pernicioase, a unei endocardite lente. Adeseori, in boli usoare, expectativa este preferabila, dupa cum tratamentul simptomatic este indicat in bolile cu suferinte subiective. Tratamentul antiinfectios cu antibiotice sau chimioterapice este recomandabil numai in bolile in care a fost identificat agentul patogen sensibil la acestea, ceea ce presupune precizarea cel putin a diagnosticului de afectiune, daca cel etiologic nu este posibil. Trebuie combatuta cu orice pret utilizarea abuziva a antibioticelor, deoarece exista si alte mijloace terapeutice care, chiar singure, pot vindeca boala, fara riscurile antibioterapiei. Astfel, repausul, uneori fara alte tratamente, poate asigura vindecarea (in pat, nu pe pat).

Asanarea si drenarea focarelor infectioase accesibile (abcese, furuncule, flegmoane, empieme etc.), constituie o alta terapeutica indispensabila. (Bisturiul este cel mai eficace antibiotic.) Aceste manopere trebuie facute cu respectarea stricta a regulilor de asepsie. Mijloacele terapeutice simptomatice si patogenice (antitermice, antiinflamatorii, antialer-gice, antiseptice, sedative, tonicardiace, vasoconstrictoare sau vasodilatatoare, bronhodilatatoare, expectorante, hemostatice, anticoagulante etc.) isi pastreaza intreaga importanta.

O terapeutica cu doua taisuri este corticoterapia; utilizata abuxiv, poate compromite bunele rezultate, soldandu-se cu accidente: hemoragii, ulceratii, perforatii digestive, pancreatite acute, infectii, mascarea semnelor clinice ale unor boli prin efecte, antiinfia-mator, antitermic si antitalergic. Corticoterapia este contraindicata in ulcerul gastric si duodenal, in insuficienta renala si cardiaca, in hipertensiunea arteriala si diabet, in infectiile acute bacteriene, micotice, parazitare si virotice, in infectiile latente, pe care le poate reactiva.

Este indicata in insuficienta suprarenala, stari hiperalergice (boli cu substrat imunologic, prin autoanticorpi, de colagen), colapsul circulator, boli hiperergice (serozite tuberculoase, reumatismul articular acut), boli imunologice. Masuri de precautie indispensabile in corticoterapie: tratament antiacid de protectie gastrica, tratament antiin-fectios de protectie in infectiile concomitente cunoscute – dar nu fata de o suprainfectie -administrarea eventuala de testosteron, clorura de potasiu, dieta hiposodata.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 3 ianuarie, 2013, 16:18

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *