Prima Pagina » Corpul Uman » Fiziologie Umana » Oboseala Musculara Fiziologica

Oboseala Musculara Fiziologica

Contractiile puternice de lunga durata ale muschiului conduc la instalarea fenomenului fiziologic denumit oboseala musculara. Oboseala musculara este o stare fiziologica reversibila ce se manifesta printr-o diminuare a activitatilor muschiului dar care dispare prin repaus. Simptomele oboselii au fost impartite in obiective si subiective.

Semnele subiective sunt :

  • senzatia de greutate in miscare;
  • dureri musculare;
  • epuizare (moleseala).

Semnele obiective sunt:

  • oboseala diminueaza excitabilitatea, puterea si durata in timp a contractiei musculare, prin scaderea numarului de unitati motorii antrenate in actul motor;
  • amplitudinea fiecarei contractii este diminuata de oboseala, atat prin scaderea numarului de fibre musculare stimulate cat si prin reducerea capacitatii de scurtare a fiecarei fibre;
  • diminuarea preciziei miscarilor si aparitia unor tremuraturi, consecinta oboselii nervoase;
  • cresterea tonusului muscular in repaus;
  • semnul caracteristic al oboselii musculare este caracterul reversibil al acestor modificari.

Mecanismele oboselii musculare raman foarte controversate; se invoca factori locali, biochimici, circulatori si factori extramusculari reglatori. Precizarea problemei oboselii este de mari importanta pentru fiziologia experimentala a efortului si muncii, pentru sport, pentru medicina clinica de explorari functionale si de recuperare.

– O prima teorie acorda fenomenelor chimice (epuizarea rezervelor energetice si cresterea deseurilor acide) rolul principal in diminuarea randamentului muschiului obosit, considerand ca unele modificari electrice din muschi si nervi sunt secundare.

– Unii autori contesta existenta oboselii ca fenomen fiziologic obiectiv, o definesc fie ca o senzatie subiectiva legata de procesele psihice, fie o reduc la un fenomen local, muscular sau senzorial, fie o identifica doar cu scaderea performantei.

– Teoria nervoasa (sustinuta de Grandjean) considera ca la nivelul scoartei cerebrale oboseala musculara este resimtita sub forma unei senzatii specifice care are drept consecinta diminuarea numarului si frecventei descarcarilor de neuroni motori. Grandjean accepta diviziunea clasica in: oboseala musculara ce se traduce prin incetinirea si reducerea contractiei musculare, avand la baza epuizarea rezervelor energetice; oboseala mintala cu o bogata simptomatologie subiectiva cu un mecanism predominant neuroendocrin.

– Bugard distinge o prima faza de oboseala fiziologica corespunzatoare stadiului de alarma a sindromului de adaptare, urmata de o etapa de trecere cu raspuns oscilant normal. Oboseala se manifesta mai intai cu fenomene de astenie si oboseala fizica, cu reduceri ale excretiei de hormoni corticosuprarenali, urmata de stadiul de epuizare dominat de tulburari endocrine.

Lucrurile se complica daca tinem seama ca muschiul obosit prin contractii voluntare raspunde totusi prin contractii la stimularea electrica directa a nervului sau motor. In plus muschiul obosit prin excitatii directe sau indirecte isi reia activitatea mai repede in mediul alcalin prin administrare de adrenalina sau excitarea nervilor simpatici (fenemenul Orbelli).

In concluzie fenomenele constatate sugereaza o succesiune diferita in aparitia fenomenelor de oboseala: primii sunt afectati neuroniii motori din scoarta, apoi placa motorie si in cele din urma muschiul propriu-zis. 

Observatii recente (Erling si Asmussen) evidentiaza importanta recuperarii rapide prin solicitarea altor grupe musculare, a caror proiectie corticala va determina prin inductie negativa, inhibitia zonei corticale obosite anterior si concomitent ating si zone facilitatoare encefalice; acestea din urma vor fi transmise sistemului motor si vor determina performante mai bune si o refacere mai rapida dupa oboseala.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 7 decembrie, 2012, 11:02

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *