Prima Pagina » Corpul Uman » Genetica » Organizarea Celulara la Eucariote

Organizarea Celulara la Eucariote

Organizarea Celulara la EucarioteCelula, ca forma superioara de organizare a materiei vii, este unitatea morfologica si functionala de constituire a tuturor organismelor vii, cu exceptia virusurilor. Celula poseda metabolism individual, ciclu de viata si energie proprie, fiind capabila de crestere si autoreproducere independenta.

In raport cu complexitatea structurala a celulei si mai ales a nucleului, organismele vii apartin la doua tipuri de organizari: tipul procariot si tipul eucariot.

Organizarea eucariota, mai complexa, este caracteristica algelor verzi, brune si rosii, ciuperci, muschi, ferigi, gimnosperme si angiosperme, si organismelor animale.

In linii mari, o celula eucariota este alcatuita din membrana, citoplasma si nucleu.

Membrana celulara

Membrana celulara (plasmalema) la plante este protejata, de regula, de un perete celular de natura pectica-celulozica, avand rol de schelet. La animale, plasmalema reprezinta un strat superficial de condensare plasmatica, peretele celular lipsind.

Citoplasma

Citoplasma, inalt diferentiata structural si functional, este alcatuita din :

a)      citosolul (hialoplasma), reprezinta mediul in care sunt incluse celelalte componente putand sa existe in stare de gel, sau de sol.

b)      sistemul de membrane sau reticolul endoplasmetic, poate fi neted (alfa), sau rugos (beta). Cel neted este reprezentat printr-o retea de tubusoare si vezicole la nivelul carora se sintetizeaza in principal hormoni. Sistemul endoplasmatic rugos are pe suprafata sa formatiuni granulare ribozomale, constituind ergastoplasma, activa in sinteza proteinelor de secretie.

Organitele celulare

Organitele celulare sunt formatiuni intracelulare, unele prezente in toate celulele (mitocondriile, aparatul Golgi, lizozomii, ribozomii), altele prezente numai in celulele vegetale (plastidele), cu rol in procesele metabolice specifice.

a)      Ribozomii sau granulele lui Palade sunt constituite din ARN-ribozomal si proteine, cu rol important in sinteza proteica. Au o structura constanta, sub forma sferica sau elipsoidala. Ribozomii pot exista in citoplasma, sau atasati de reticolul endoplasmatic. Ei se pot cupla cu ARN-m in procesul de biosinteza formand polizomii.

b)      Mitocondriile sunt structuri mici, independente, considerate centrele energetice ale celulei. La nivelul lor a fost pus in evidenta ADN, cu rol in ereditatea extracelulara. ADN-ul mitocondrial este dublu eliciodal circular si reprezinta mai putin de 1% din ADN-ul celular.

Mitocondriile sunt capabile de autoreplicare, de crestere, de stocare si transmitere a informatiei genetice specifice, comportandu-se ca niste organite semiautonome, cu continuitate citologica si genetica.

c)      Plastidele sunt organite citoplasmatice proprii celulei vegetale, cu rol esential in procesul de sinteza si stocare a substantelor organice. Contin toate elementele unui sistem genetic (ADN si ARN), avand astfel rol ereditar.

d)      Aparatul Golgi este o retea perinucleara, alcatuit din formatiuni numite dictiozomi, cu rol in procesul de maturare proteica, in transportul si depozitarea substantelor elaborate.

e)      Centrozomul, depistat in celula animala si vegetala, este format din doi centrioli si centrosferi si are rol in formarea fusului de diviziune. Fiind purtator de ADN, are rol ereditar.

f)       Lizozomii sunt corpusculi de forma ovoida, ce contin enzime digestive fiind responsabili de digestia intracelulara. Beneficiaza de enzime hidrolitice (proteoza, ribonucleoza, fosfataza s.a.) si sunt specifice celulei animale. Formatiuni cu functii asemanatoare au fost semnalate si la plante (peroxizomi, sferozomi si glioxizomi).

Nucleul

Nucleul sau carionul este partea cea mai reprezentativa a celulei sub aspect genetic, reprezentand  1/4-1/3 din volumul total al celulei. Nucleul ca entitate morfologica, este alcatuit din membrana nucleara, cariolimfa, nucleol, cromocentrul si cromatina (cromozomi).

a)      Membrana nucleara se evidentiaza in interfaza. Este formata din doua membrane lipoproteice, prevazute cu pori prin care se realizeaza schimburile dintre cariolimfa si citoplasma. Membrana exterioara se racordeaza cu reticolul endoplasmatic, prin care realizeaza legatura intre membrana nucleara si cea celulara. Are rol important in organizarea si functionarea cromozomilor, precum si in procesul de replicare si transcriere de ADN.

b)      Cariolimfa, nucleoplasma sau matrixul nuclear, este mediul in care sunt incluse formatiunile nucleare, putand exista in stare de gel sau sol.

c)      Nucleolul, este prezent in nucleu ca un corp sferic, vizibil in interfaza si profaza atasat la unii cromozomi in zona strangulatiei secundare. Numarul nucleolilor este caracteristic fiecarei specii.

d)      Cromatina reprezinta starea in care se gaseste materialul cromozomal in interfaza sub forma fibrei elementare de cromatina. Prin condensarea fibrei elementare de cromatina, in cursul diviziunii celulare se pot evidentia cromozomii.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 21 decembrie, 2012, 11:23

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *