Prima Pagina » Alimentatie si Diete » Organizarea si Evaluarea Alimentatiei Individuale

Organizarea si Evaluarea Alimentatiei Individuale

Organizarea si Evaluarea Alimentatiei Individuale

In practica cotidiana, medicii de toate specialitatile se confrunta cu probleme de alimentatie a pacientilor, a convalescentilor sau a oamenilor sanatosi. In asemenea cazuri, medicii trebuie sa-i recomande fiecarui pacient o alimentatie rationala individuala. Un rol deosebit le revine medicilor care organizeaza alimentatia in colectivitati aflate la o alimentatie reglementata.

Activand in spitale, baze de tratament, institutii pentru copii etc., medicul trebuie sa cunoasca, in mod obligatoriu, metodele de supraveghere sanitara asupra blocului alimentar al unitatii respective, sa poata examina personalul medical care se ocupa de prepararea alimentelor, sa poata recolta probe de produse alimentare, bucate finite pentru expertiza organoleptica sau igienica, sa cunoasca bine masurile de profilaxie a intoxicatiilor alimentare si metodele de examinare a cazurilor eventuale de intoxicatii alimentare.

In supravegherea curenta asupra alimentatiei, medicul trebuie sa aprecieze calitatile organoleptice ale produselor alimentare si bucatelor finite, trebuie sa cunoasca documentele necesare pentru supravegherea sanitara curenta a blocului alimentar. De asemenea, medicul trebuie sa cunoasca clinica si chiar microsimptomatica afectiunilor ce pot surveni in urma alimentatiei nerationale, incorecte sau neadecvate.

Evaluarea igienica a alimentatiei poate fi realizata prin urmatoarele metode:

  • prin calcularea valorii nutritive si energice a ratiei diurne dupa meniurile de repartitie;
  • prin metode clinice, depistand semnele precoce ale hipovitaminozelor, sau prin efectuarea
  • studiilor antropometrice ale copiilor sau adolescentilor din colectivitatile cu alimentatie organizata;
  • prin analize biochimice ale sangelui si urinei, determinand si apreciind continutul de proteine, lipide, glucoza, vitamine, saruri minerale in organism;
  • prin analiza de laborator a bucatelor finite luate de pe masa consumatorului.

Analizandu-se toti indicii obtinuti, se trage concluzia privind alimentatia colectivitatii respective.

Datele obtinute vor fi comparate, in mod obligatoriu, cu normativele fiziologice ale alimentatiei. Totodata, se vor lua in consideratie si indicii individuali ai fiecarei persoane – greutatea ideal-teoretica, adica greutatea corporala ce ar trebui sa corespunda varstei, talia, specificul profesional al persoanei in cauza.

Pentru organizarea unei alimentatii rationale trebuie sa se calculeze cu precizie cheltuielile de energie ale persoanei sau colectivitatii. O ratie alimentara adecvata trebuie sa aiba in primul rand o compozitie chimica bine echilibrata, adica sa contina in cantitati optime proteine, lipide, glucide, minerale si vitamine. O astfel de alimentatie poate fi organizata prin includerea in ratia alimentara a unei varietati mari de produse alimentare, astfel atingandu-se normativele fiziologice ale alimentatiei si respectandu-se formula alimentatiei echilibrate. Formula de alimentatie echilibrata se prezinta ca un raport intre proteine, lipide, glucide, unitatea de baza fiind cantitatea de proteine. Astfel, raportul proteine: lipide: glucide la diferite ratii alimentare recomandate poate fi diferit: pentru majoritatea populatiei el este 1:1,2:4,6; pentru persoanele care exercita o munca fizica grea – 1:1:5; pentru persoanele care exercita o munca intelectuala si pentru cele de varsta inaintata – 1:0,8:3; pentru sportivi – 1:0,8:6 etc.

Dupa cum se observa din raporturile prezentate, cantitatea de proteine reprezinta o unitate si nu avem dreptul sa o diminuam, deoarece proteinele sunt materia prima de baza in renovarea continua a tesuturilor. O problema aparte a alimentatiei echilibrate in conditiile contemporane o constituie alimentatia adecvata si echilibrata, cu valoare energetica minima.

O componenta importanta a stiintei despre alimentatia rationala o prezinta studierea insuficientei partiale sau a nonvalorii alimentare si elaborarea masurilor de profilaxie, aici un loc aparte revenindu-i profilaxiei tuturor formelor si varietatilor de hipovitaminoze.

Actualmente, un loc aparte ii revine implementarii bazelor stiintifice ale alimentatiei in trei variante determinante:

  • alimentatia rationala – pentru profilaxia afectiunilor cardiovasculare, alergice, gastrointestinale, malformatiilor si altor patologii neinfectioase;
  • alimentatia profilactica – pentru a reduce actiunea factorilor industriali nocivi si profilaxia patologiilor profesionale;
  • alimentatia dietetica – pentru profilaxia trecerii afectiunilor existente in stadiul cronic sau pentru profilaxia recidivelor.

O mare importanta in igiena alimentatiei o au protectia sanitara si asigurarea inofensivitatii produselor alimentare comercializate sau folosite in alimentatia publica. In legatura cu aceasta, apar probleme importante in organizarea supravegherii sanitare si curente a igienei alimentare.

E necesara si sporirea eficientei supravegherii sanitare preventive referitor la proiectarea, construirea sau reconstruirea si darea in exploatare a obiectelor alimentare. In legatura cu aparitia unor probleme legate de standardizarea noilor produse alimentare, a unor utilaje si ambalaje, volumul activitatii in supravegherea sanitara preventiva creste.

Una din problemele importante ale igienei alimentatiei este elaborarea normelor igienice si antiepidemice pentru obtinerea, pastrarea, transportarea si comercializarea produselor alimentare si bucatelor finite. Un loc aparte in stiinta despre alimentatie le revine problemelor de protectie sanitara a produselor alimentare de substantele nocive pentru sanatatea populatiei, problemelor de evaluare igienica a calitatii produselor alimentare (dupa expertiza loturilor de produse).

Organele Serviciului Sanitaro-Epidemiologic au dreptul sa aplice anumite sanctiuni:

  • sa amendeze persoanele care incalca normele igienice;
  • sa inlature de la lucrul cu produsele alimentare persoanele bolnave sau purtatoare de infectii intestinale;
  • sa interzica comercializarea produselor ce prezinta pericol pentru sanatatea consumatorilor;
  • sa interzica functionarea obiectivelor alimentare ce activeaza in conditii sanitare precare sau insalubre.

Protectia sanitara a produselor alimentare si a bucatelor finite permite ca alimentatia populatiei sa fie calitativa, inofensiva.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 8 martie, 2013, 9:43 Afisari: 11

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *