Prima Pagina » Corpul Uman » Genetica » Plasarea Liniara a Genelor pe Cromozomi

Plasarea Liniara a Genelor pe Cromozomi

Prima teza a teoriei cromozomiale a ereditatii considera ca factorii ereditari (genele) sunt plasati pe cromozom in anumite pozitii precise, denumite loci (locus). De obicei, genele se prezinta sub forma de perechi alele ce determina dezvoltarea unor caractere contrastante, din care una este dominanta si cealalta recesiva.

T.H. MORGAN a constat ca genele pot suferi mutatii transformandu-se in gene alele. Prin mutatie, gena dominanta A ce determina tipul normal (salbatic) se poate transforma in gena alela recesiva a. Ca urmare, genele se gasesc de regula sub forma de pereche (alele). Genele se noteaza cu primele 1-4 litere ce desemneaza prescurtat caracterul afectat de gena respectiva (in limba engleza sau latina). De exemplu, gena mutanta recesiva ce determina ochi de culoare alba la musculita de otet se noteaza cu w (de la engl. white = alb), iar gena alela ce determina tipul normal cu ochi rosii, cu aceeasi litera avand indicele + (w+). Gena ce determina corpul de culoare galbena se noteaza cu y (de la engl. yellow = galben), iar alela sa ce determina corpul normal gri, cu y+. Din cele de mai sus se confirma ideea ca genele alele sunt situate in aceiasi pereche de cromozomi, in loci omologi, si influenteaza aceiasi insusire a organismului, determinand aparitia unor caractere contrastante. 

Incrucisand indivizi normali cu diverse mutante sau diferite mutante intre ele, MORGAN constata ca transmiterea multor caractere se abate de la cea de-a a doua lege a lui MENDEL. Admitand ca diferitele caractere ale organismului sunt determinate de genele plasate pe cromozomi, MORGAN isi da seama ca numarul genelor este mult mai mare decat numarul cromozomilor unui organism. De aici concluzia ca mai multe gene sunt plasate in acelasi cromozom, intr-o succesiune liniara, in anumiti loci.

MORGAN, analizand un mare numar de indivizi de D. melanogaster, femeli si masculi, insecta ce are un numar de 8 cromozomi, constata ca femelele au o pereche de cromozomi omologi (XX), iar masculii un cromozom X de forma lineara si un cromozom neomolog, Y de forma unui bastonas frant.

Asadar, prezenta cromozomilor XY determina sexul mascul, iar prezenta perechii XX determina sexul femel. Acesti cromozomi au fost denumiti cromozomi ai sexului, heterozomi sau gonozomi, spre deosebire de restul cromozomilor somatici, denumiti autozomi. Aceasta descoperire constituie un argument in favoarea ideii plasarii genelor pe cromozomi, intrucat s-a pus in evidenta ca o anumita structura cromozomica este corelata cu un caracter important, si anume sexul.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 21 decembrie, 2012, 12:10

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *