Prima Pagina » Sanatate A-Z » Medicina Interna » Pleurezia Purulenta

Pleurezia Purulenta

Definitie

Pleurezia purulenta sau empiemul este o colectie purulenta pleurala provocata de germeni piogeni.

Etiopatogenie

De la introducerea antibioticelor, empiemul a devenit mult mai putin frecvent.

Din punct de vedere etiologic se intalnesc:

Pleurezia purulenta tuberculoasa, in majoritatea cazurilor secundara tuberculozei pulmonare. Calea de propagare este limfatica sau directa, prin deschiderea unui focar in pleura. Poate aparea si ca o complicatie a pneumotoraxului terapeutic. Exista si o localizare primitiva a tuberculozei la pleura, cunoscuta sub numele de abces rece pleural.

Pleurezia purulenta netuberculoasa, cu punct de plecare de la o infectie pulmonara (pneumonie, bronhopneumonie, abces pulmonar), germenii cei mai frecventi fiind pneumococul, streptococul, stafilococul.

Simptomatologie

Debutul bolii este variabil, fiind adesea mascat de boala primitiva. Boala este sugerata de febra cu caracter de supuratie, atingerea severa a starii generale, de junghiul toracic rebel la tratament sau de o pneumonie care nu se vindeca.

Diagnostic

Diagnosticul se bazeaza pe prezenta unei pneumopatii sau a unei tuberculoze pulmonare, la care se adauga junghiul toracic ce nu cedeaza si semne de supuratie profunda: febra mare remitenta, cu transpiratii si frisoane, paloare, anorexie si astenie., V.S.H. accelerata, leucocitoza ridicata. Examenul fizic poate pune in evidenta un edem al peretelui, sensibilitate locala, eventual adenopatie axilara.

Examenul radiologic, poate afirma doar prezenta lichidului, sediul si intinderea, dar nu si existenta pleureziei purulente. De obicei apare o opacitafe omogena la baza sau in plin hemitorace.

Punctia exploratoare este absolut indispensabila pentru precizarea diagnosticului. Puroiul contine numerose polinucleare alterate si germenul in cauza.

Evolutie

Evolutia este mult mai buna astazi, datorita antibioterapiei, decat in trecut, cand frecvent apareau casexie, deschiderea intr-o bronhie cu aparitia vomicii, mai rar deschiderea la peretele toracic sau complicatii, la distanta (abces cerebral, artirta supurata, meningite etc.). Aceste complicatii pot aparea si astazi in absenta unui tratament corect si energic.

Tratament

Tratamentul care depinde de natura germenului, dar si de precocitatea instituirii, este medical si chirurgical.

Tratamentul medical consta in punctionarea cavitatii pleurale, evacuarea puroiului, spalarea cavitatii cu solutie clorurosodica izotonica incalzita si introducerea unei asocieri chimioterapice, de obicei Streptomicina si Rifampicina sau P.A.S. In pleureziile netuberculoase se utilizeaza Penicilina (1 000 000 u.), Oxacilina (0,5 g), Meticilina (1 g), Ampicilina (0,5 g) sau Gentamycin (5-15 mg).

Se adauga antibiotice pe cale generala: tuberculostatice, in formele tuberculoase; Penicilina, Tetraciclina, Eritromicina, in cele netuberculoase; in cazuri speciale, corticoterapie sau fermenti proteolitici (streptokinaza etc.) intrapleural.

Tratamentul simptomatic, pentru calmarea durerii si a tusei, tratamentul tonic general si gimnastica respiratorie completeaza masurile terapeutice medicale.

Tratamentul chirurgical este indicat in cazurile rezistente la tratamentul medical: drenaj chirurgical, costotomie sau pleurotomie, dupa caz.

Articole Similare:

Ultima actualizare: luni, 14 ianuarie, 2013, 11:50

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *