Prima Pagina » Corpul Uman » Ratia Alimentara

Ratia Alimentara

La fel ca un motor, care are nevoie de combustibil pentru a pune in miscare un atare dispozitiv, si organismul uman necesita hrana pentru a functiona la nivel optim. Fiecare actiune umana este rezultatul unei suite de reactii biochimice petrecute la nivel celular sau subcelular, menite a genera energie. Aceasta provine, dupa mai multi pasi reuniti sub denumirea de metabolism, din hrana.
Un constituent nutritiv (proteina, carbohidrat sau lipid) traverseaza obligatoriu cateva etape pentru a deveni energie: este digerat, absorbit, transportat la ficat sau la celule, descompus in principii nutritive, apoi metabolizat conform schemelor proprii.
Atunci cand nevoile energetice nu sunt satisfacute de ingestia de alimente, apare senzatia de foame, iar organismul intra intr-o stare catabolica (consum din rezervele proprii); cand ingestia depaseste necesitatile, are loc faza anabolica (de crestere a rezervelor sale).
Prin arderea (metabolizarea) unui gram de proteine rezulta cam 4,1 calorii (masura pentru energie, caloria inseamna cantitatea de caldura necesara pentru a incalzi un litru de apa cu un grad, intre 00 si 1000C), a unuia de glucide cam 4,1 calorii, iar a unuia de lipide cam 9,3 calorii.

Cea mai mare cantitate de energie consumata de organism este intrebuintata pentru viata de relatie (miscare, efort). Cheltuiala minima de energie a organismului in repaus fizic si psihic, in conditii neutre termic (nici prea cald, nici racoare), la peste 12 ore de la ultima ingestie de hrana si la peste 24 h de la ultima ingestie de proteine (constituenti calorigeni) este denumita metabolism bazal. Aceasta cheltuiala ar fi, la un individ normal, de circa o calorie pe kilogram pe ora (circa 1.680 cal/70 kg/24 h). Cronologic cheltuiala minima e mai crescuta la copil, scazand treptat odata cu inaintarea in varsta; la barbat este mai mare cu aproximativ 10% decat la femeie (depinde de subiectii luati in calcul).
De asemenea, gravidele marcheaza o crestere a metabolismului bazal. Pe langa aceste necesitati, organismul utilizeaza energie pentru metabolizarea nutrientilor (actiune dinamica specifica). Ea variaza in functie de principiul nutritiv ingerat (cel mai mare este pentru proteine).

In functie de regimul de varsta (si de profesie), organismul necesita mai multa sau mai putina energie. Sunt profesii mici cheltuitoare de energie (sedentare): functionari de birou (care, deseori devin supraponderali), cizmari, vanzatori, medici, profesori, ingineri etc., dar si profesii foarte solicitante: taietor de lemne, cosasi, sapatori de pamant, mineri, alpinisti.
Per activitate, kg corp si zi, se consuma cam:
24 – 30 cal/zi pentru repaus la pat (cantitatea energie necesara pentru metabolismul bazal);
30 -35 cal/zi pentru activitati sedentare (stat la birou, scris, citit etc.);
35 – 40 cal/zi pentru activitate usoara (stat in picioare, mers lejer etc.); (metabolism bazal + circa 800 – 900 cal);
40 – 45 cal/zi pentru activitate moderata (mers repede, alergare usoara de scurta durata); (metabolism bazal + circa 900 – 1.400 cal);
45 – 50 cal/zi pentru activitate intensa (alergat, fitness, culturism usor; metabolism bazal + circa 1.400 – 1.800 cal);
50 – 60 cal/zi pentru activitate foarte grea (culturism greu, alergare de doua ori pe zi, munca grea; metabolism bazal + 1.800 – 4.500 cal).

In sfarsit, organismul cheltuieste energie si pentru termoreglare (mentinerea cvasiconstanta a temperaturii corporale).
Pentru asigurarea materialului plastic si energetic, hrana trebuie sa contina in anumite proportii toti nutrientii. Astfel, proteinele, elementul cu cea mai mare valoare biologica, sunt necesare in jur de 0,8 – 1,5 gr./zi, adica in jur de 20 – 30% din ratia diurna. Carbohidratii, elementul cu cea mai mare valoare energetica (deoarece sunt usor de metabolizat), trebuie sa acopere cam 55 – 60% din ratia zilnica, adica in jur de 4 – 8 gr./kilocorp/zi. Lipidele, elementul cel mai calorigen, sunt necesare in proportie de 10 – 20%, cam 0,5 – 1 gr./kolocorp/zi. Ele sunt cel mai greu asimilabile si metabolizabile.

Dintre proteine, in jur de 50 – 60% e bine sa fie de natura animala (proteine complete sub raport aminoacidic), iar restul de 40 – 50% de sorginte vegetala (sunt mai putin complete, lipsind unii aminoacizi esentiali).

Carbohidratii provin aproape exclusiv din produse de origine vegetala. Singurele produse animaliere care ii contin in cantitati mai mari sunt mierea si laptele. In privinta tipului de produsi glucidici indicati pentru o alimentatie rationala, se recomanda utilizarea produselor brute, cu grade cat mai mici de extractie: cartofii fierti (piure), orezul, fructele, painea cu tarate, apoi, cu semne de intrebare: painea alba, produsele de panificatie si, la urma, produsele cu grad de extractie maxim (zaharul, de exemplu, si produsele zaharoase).
Lipidele sunt elemente calorigene. Proportia intre lipidele de origine vegetala si cele de origine animala ar fi cam de 33 – 50/50 – 66%. Totusi, prea multe grasimi animale pot ridica colesterolemia si creste riscul aterogenetic, iar prea putine uleiuri vegetale scad cantitatea de tocoferoli (vitamina E), necesari bunei functionari a proceselor de spermatogeneza si ovogeneza. De asemenea, excluderea grasimilor animale in totalitate scade cantitatea de colecalciferoli (vitamina D), necesare osificarii normale.

Nevoile de apa ale organismului sunt in medie de 2 – 3 litri/zi. Nu trebuie sa bem atata apa, deoarece si alimentele contin apa. De multe ori, putem bea chiar 1 – 1,5 litri maximum de apa pe zi. Restul provine din alimente sau in urma reactiilor metabolice.
Apa e mediul in care se desfasoara reactiile biochimice. In lichidul intra si extracelular (constituit din apa) sunt dizolvati sau emulsionati ceilalti componenti.
Toate secretiile organismului contin apa. Apa este eliminata prin: respiratie (cam 300 ml), fecale (150 ml), urina (cam 1,3 litri), transpiratie (cam 750 ml si chiar peste, in zilele toride sau in cursul antrenamentelor), dar si in urma unor stari fiziologice deosebite (voma, hemoragii, lacrimat etc.).

Un component alimentar pe care se pune tot mai mult accent in ultimul timp, este reprezentat de fibrele vegetale. Daca omul ar fi fost carnivor, nutritionistilor le-ar fi fost ridicol sa ni le recomande, daca am fi fost erbivori, atunci probabil, nimeni nu ar fi avut probleme in a le procura, dar, daca suntem glucidivori (consumam ciocolate, sau produse de panificatie cu grade inalte de extractie) sau consumam hamburger, sandwich, produse de patiserie si altele, atunci, da, se pune problema fibrelor alimentare. Mai bine zis, a lipsei lor!
Cine stie ce vitamine, ce miracole nutritive contin? s-ar putea zice. Nu! Omul nu poate metaboliza fibrele vegetale, dar, prin imbibare cu fluide, acestea se umfla, combatand scaunele lichide, asigurand buna functionare a tubului digestiv, confera o senzatie de satul (aviz celor care au o problema din a manca mult si a asimila usor grasime!) si impiedica balonarea. Painea graham, biscuitii graham, fructele, legumele, zarzavaturile (mai ales nepreparate) au cantitati suficiente de fibre.

Daca organismul ar fi constituit doar din proteine, lipide si carbohidrati (compusi din cele 4 elemente fundamentale organogene: C, N, O, H), ar arata ca o masa informa de carne, situata undeva sub apa, facand schimburi osmotice cu mediul si asteptand sa pice bacterii de sus, care, descompunandu-se, sa fie absorbite tot prin osmoza. Dar Natura a adaugat printre elementele organogene, pentru constituirea organismului, si minerale, nemetalice sau metalice.

Necesarul in acestea pe zi este de:
– 6 gr. de clor, pentru refacerea HCl gastric;
– 4 gr. de sodiu, pentru contractia musculara;
– 3,2 gr. de potasiu, pentru contractia musculara, miocardica;
– 1,2 gr. de sulf, pentru formarea coenzimei A si a aminoacizilor cu sulf (cisteina, metionina etc.);
– 1,2 gr. de fosfor, pentru mentinerea bunei functionari a oaselor si pentru constituirea nucleotidelor fosfatice (ATP, IMP, UMP, CMP, CP – CF – etc.);
– 0,84 gr. de calciu pentru contractia musculara, pentru buna functionare a oaselor si a nervilor;
– 0,32 gr. de magneziu pentru buna functionare a oaselor, spermatogeneza etc.;
– 20 mgr. de zinc;
– 18 mgr. de fier;
– 2,5 mgr. de cupru;
– 3 mgr. de mangan;
– 1 mgr. de fluor;
– 0,3 mgr. de iod;
– urme de cobalt.
Anumite procese metabolice sunt inlesnite prin adaugarea de vitamine. Necesarul zilnic al acestora este de:
– 1,5 – 1,7 mgr. de vitamina A (circa 5.000 UI);
– 10 mgr. de vitamina D (cam 400 UI);
– 2-3 mgr. de vitamina E;
– 0,5 mgr. de vitamina K;
– 1,5 mgr. de vitamina B1;
– 2 – 2,5 mgr. de vitamina B2;
– 2 mgr. de vitamina B6;
– 50 – 150 mgr. de vitamina C;
– 15 – 26 mgr. de vitamina PP.

Articole Similare:

Ultima actualizare: luni, 27 august, 2012, 13:15

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *