Prima Pagina » Alimentatie si Diete » Regim alimentar in hepatita

Regim alimentar in hepatita

Regim Alimentar In Hepatita

Bolnavii de hepatita cronica sau acuta si de alte afectiuni ale ficatului necesita regimuri alimentare speciale, create pentru fiecare pacient in parte pentru a preveni complicatiile hepatitei si malnutritia. Odata ce sunt diagnosticati cu hepatita, pentru majoritatea pacientilor supravegherea atenta a regimului alimentar devine o parte esentiala a tratamentului. Intelegerea impactului regimului alimentar asupra ficatului este necesara atat din partea pacientului, cat si a familiei. Riscul de aparitie a complicatiilor hepatitei poate fi redus cu ajutorul unei diete adecvate.

La pacientii cu hepatita cronica, dieta si nutritia joaca un rol esential in prevenirea complicatiilor ce pot afecta in mod suplimentar ficatul. Prin urmare, in urma stabilirii diagnosticului de hepatita, consultarea unui nutritionist este un element important al regimului de viata dedicat imbunatatirii starii de sanatate.

Un aspect fundamental al regimului pentru hepatita este evitarea bauturilor alcoolice de orice tip.  In conditiile in care aceasta regula nu este respectata, aparitia cirozei hepatice este frecventa si  poate duce la decesul persoanei. Prin urmare, consumul de alcool nu este recomandat, iar evitarea sa completa este cea mai buna optiune pentru bolnavii de hepatita.

In plus, bolnavii trebuie sa respecte unele recomandari nutritionale pentru a controla luarea excesiva in greutate sau slabirea organismului. Regimul pentru hepatita este cel putin normocaloric, bogat in proteine, dar sarac in grasimi, pentru a cruta ficatul.

In formele severe ale hepatitei se recomanda un regim de spitalizare periodica, iar in celelalte forme 12 -14 ore de repaus la pat zilnic, permitand in perioadele de remisiune – in formele usoare – o activitate profesionala cu program redus si fara expunere la surmenaj si eforturi fizice mari.

Tratamentul igieno-dietetic consta in:

  • evitarea eforturilor fizice excesive;
  • alimentatie completa si echilibrata, suficienta caloric, administrata in prize mici, la ore regulate si individualizata in functie de preferinte sau restrictii dietetice determinate de alte afectiuni;
  • excluderea bauturilor alcoolice.

Regimul alimentar al  bolnavilor de hepatita trebuie sa fie bogat in proteine, pentru a sustine repararea celulelor hepatice. In prezent, nutritionistii recomanda un aport zilnic de 120 grame de proteine. Aporturile adecvate de proteine sunt importante pentru a construi si mentine masa musculara si pentru a contribui la vindecare. Aporturile trebuie adaptate la greutatea corporala. Aproximativ 0,8 grame de proteine/kgc sunt recomandate pentru pacientii cu hepatita, cu exceptia cazului in care o complicatie a cirozei (encefalopatie) apare. Cauza acestei atingeri a encefalului nu este cunoscuta cu exactitate, dar se pare ca o restrictie a proteinelor animale din dieta si adoptarea unei diete vegetariene joaca un rol in redobandirea capacitatilor mentale.

Ficatul joaca un rol important in metabolismul fierului, deoarece este principalul organ care stocheaza acest metal. O dieta normala contine 10 -20 mg de fier. Doar 10% din aceasta cantitate este eliminata din organism. Pacientii cu hepatita cronica au uneori dificultati in excretia fierului, ceea ce poate duce la acumularea excesiva in ficat, sange si alte organe. Dar, excesul de fier poate fi daunator ficatului. Din acest motiv, pacientii cu un nivel ridicat de fier seric, sau care sufera de ciroza ar trebui sa evite luarea suplimentelor.

Alimente permise:

LACTATE: Lapte (de preferinta degresat), iaurt, branza de vaci, cas, telemea (desarata).

CEREALE SI FAINOASE: Macaroane, taitei, orez, gris -fierte bine, biscuiti, cornuri, chifle, paine alba (de preferinta prajita), mamaliguta.

FRUCTE: Mere, struguri, capsuni, pepene, lamai, portocale, grepfruit.

LEGUME: Dovlecei, laptuci, conopida, rosii, sfecla fiarta, morcovi, cartofi (fierti sau copti), ardei gras, spanac, mazare verde – sub forma de salate, supe, piureuri, soteuri (fara prajeli).

CARNE SI PREPARATE DIN CARNE: 
Carne slaba: de pasare (dupa indepartarea pielitei), de vaca -  fiarta sau preparata pe gratar, fara condimente, peste alb: pastrav, calcan, mreana, salau, stiuca – fiert sau fript pe gratar.

OUA: Maxim 2 oua pe saptamana – fierte. Ouale sunt interzise cu desavarsire numai la bolnavii de colecistita sau litiaza biliara.

GRASIMI – max. 50 g/ zi. Unt proaspat, smantana (alegeti sortimentele cu putine grasimi), grasimi vegetale: ulei de masline, floarea-soarelui, porumb, dovleac; margarina, sosuri – fara grasimi, fara prajeli si fara condimente.

DULCIURI SI PRODUSE ZAHAROASE: Miere de albine, marmelada, magiun, jeleu,  bomboane, serbet, bezele, prajituri preparate din aluat uscat, cu branza de vaci, cu fructe sau marmelada, tarte cu fructe.

BAUTURI: Sucuri de fructe (in special de citrice si struguri), compoturi, ceai de menta, tei, cozi de cirese, cafea naturala

CONDIMENTE: Patrunjel, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telina, suc de lamaie, sare de lamaie diluata, otet slab (de preferinta de fructe).

Alimente interzise:

Alimente vechi sau conservate, afumaturi si mezeluri afumate, prajeli, branzeturi fermentate, vanat, carnea grasa (porc, rata, gasca), peste gras, icre, sosuri picante, alimente condimentate, fructe de mare, cafea, cafeina

LACTATE: 
Branzeturi fermentate sau grase.

FRUCTE: Nuci, alune, avocado, migdale, smochine, curmale, unt de arahide.

LEGUME: Castraveti, gulii, varza,  vinetele, ceapa, usturoi, cartofii prajiti, muraturi.

CARNE SI PREPARATE DIN CARNE: 
Carne grasa: de porc, oaie, miel, gasca, rata, cocos, vanat, mezelurile, carnatii, salamurile, pastrama, conservele, carnea conservata sau afumata, carnea tocata si condimentata (ardei umpluti, sarmale), prajelile, maruntaie: creier, rinichi, drobul de miel, peste gras: somn, crap, biban, scrumbie; afumat, conservat, prajit sau marinat, icre.

OUA: Ouale prajite in untura sau ulei, ouale de rata.

GRASIMI – max. 50 g/ zi. Untura de porc, slanina, grasimea de vaca sau de gasca, grasimi prajite, maioneza, sosurile preparate cu ceapa prajita, sau cu condimente.

DULCIURI SI PRODUSE ZAHAROASE: Prajiturile cu unt sau multe galbenusuri de ou: placinte, cozonac, clatite, gogosi, prajiturile cu cacaco, ciocolata, inghetata.

BAUTURI: Toate tipurile de bauturi alcoolice (cel putin 1 an), bauturile prea reci.

CONDIMENTE: Piper, ardei iute, hrean, mustar.

Articole Similare:

Indicii: ,
Ultima actualizare: duminică, 31 iulie, 2011, 22:55 Afisari: 19.231

12 Discutii la Regim alimentar in hepatita

  1. george 15/12/2013 at 11:51

    is insarcinata in 5 luni si acuma am aflat ca am epatita b si nu stiu ce sa mananc ci ce nu va rog ajutatima

    Răspunde
  2. carmen 21/04/2013 at 14:07

    Ficatulul de vita/ pasare este indicat in regimul hepatic/

    Răspunde
  3. claudiu 30/01/2013 at 03:42

    Buna ziua.In urma cu 6ani am aflat ca am hepatita b,(printr-un control de rutina)am luat cateva saptamani niste medicamente recomandate de medic(nu mai stiu ce medicamente).Deatunci nu am mai luat niciun fel de medicamente si am tot facut analizele periodic (transaminazele au iesit de fiecare data in valori normale).Doctoru mi-a zis ca deocamdata totul este in regula,(atata timp cat transaminazele sunt bune)In cazul meu,trebuie sa tin un regim special asa cum am tot vazut pe net,(alimente pro/contra pt. hepatita b?)mentionez ca nu fumez si nu consum bauturi alcoolice,carbogazoase etc.As dori sa stiu mai multe despre aceasta (povara),ce este mai bine….si cum evolueaza aceasta?Va multumest anticipat!

    Răspunde
    • Emilia 30/01/2013 at 09:23

      Buna ziua, regimul de crutare hepatica trebuie tinut toata viata, actiunea protectoare a unor medicamente gen Silimarina sau Hepatoprotect este inca discutabila, oricum evitarea stresului psihic si surmenajului fizic este obligatorie. Minimum 8 ore de somn linistit pe noapte, 1-2 ore in timpul zilei, un mod sanatos de viata si ficatul o va duce bine impreuna cu dvs pana la 100 de ani. Multa sanatate!

      Răspunde
  4. tedy 09/01/2013 at 11:27

    in noiembrie 2011 am fost internata din cauza unei hemoragii digestive la spitalul militar. acolo mi s-au facut toate investigatiile, in general analizele erau bune, am avut diagnostic:ulcer duodenal acut forrest III. nu se evidentiaza nisa si fara urme de sangerare. tratamentul a fost omez,amoxicilina,claritromicina ,gastrofait,tot hema fiole buvabile,calciu +vitamina d3. am fost gasita si cu helicobacter pylori. la externare mi s-a prescris acelasi tratament, timp de 30 zile. antibioticele doar 10 zile. la revenirea pentru control, mi s-au facut virusi hepatici.am fost gasita cu hvb . anticorpi era negativi iar in martie am facut viremia 591. ce sa fac? acum anticorpi sunt <3 am repetat la 3 luni si sunt la fel voi repeta viremia. AM SANSE DE A SCAPA DE HVB-ul ASTA VREODATA? viremia

    Răspunde
    • DoctorFrog 11/01/2013 at 09:58

      Medicamentele “hepatotrope” nu modifica evolutia bolii si nu au efect antiviral. Se pot folosi: Essentiale forte, Liv 52, Lagosa, Endonal etc. Anturajul bolnavilor cu hepatita B (membrii familiei), vor fi vaccinati impotriva hepatitei B, cu vaccinul Engerix B. Pentru Engerix B la adult se folosesc 3 doze a 1 ml la 0,1 si 6 luni, injectarea facandu-se in muschiul deltoid. Totodata este obligatorie vaccinarea tuturor persoanelor cu risc pentru hepatita B: personalul medical, stomatologii, hemodializatii cronic etc.

      Medicatia antivirala reprezinta la ora actuala baza terapiei in hepatita B, cu interferon sau analogi nucleozidici (nucleosidici). Aceste terapii sunt indicate in formele replicative (viremie peste 10.000 copii/ml) de hepatita B (forme infectante si cu potential evolutiv) si care au transaminaze crescute. Formele cu valori normale ale transaminazelor raspund de obicei slab sau de loc la terapie si nu vor fi tratate, doar cand exista leziuni histologice importante.

      In ultima perioada, tratarea hepatitei cronice B se face cu interferon pegylat (PEG-IFN). Acesta are avantajul administrarii unei singure injectii saptamanale (actiune retard) si a unor rezultate terapeutice ceva mai bune. Preparatele existente sunt: Pegasys (Roche) 180 micrograme/saptamana si PegIntron (Merck) 1,5 micrograme/kg corp/saptamana, pentru 48 de saptamani.

      La adult, in aproximativ 90% din cazuri infectiile HBV evolueaza spre vindecare, cu eliminarea virusului din organism, refacerea leziunilor hepatice si imunitate durabila (AcHBs persista in general toata viata). Doar 10% dintre adulti nu pot elimina virusul (cauzele nu sunt pe deplin elucidate) devenind astfel purtatori cronici HBV.

      Răspunde
  5. nely 25/12/2012 at 14:44

    in 20noembrie12 am aflat ca am hepatita b acuta am stat 2 saptamani internata la care am facut nenumarate analize de sange,ultima analiza am facut-o in 10 12 12 si arata cam asa AST 47, ALT112, BILIRUBINA TOTALE 2.0. Intrebarea este sunt pe calea cea buna? Si inca ceva fiul meu are 7 ani si as vrea sa stiu daca este vreun pericol d a se infecta cu toate ca are toate vaccinurile facute pana in prezent. Va multumesc

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>