Prima Pagina » Sanatate A-Z » Relatia Dintre Om si Aliment

Relatia Dintre Om si Aliment

Aceasta relatie poate imbraca urmatoarele aspecte:

  • Alimentele asigura necesarul nutritional al organismului;
  • Relatia om-aliment se poate manifesta printr-un conflict;
  • Relatia de ordin psiho-afectiv;
  • Promovarea aliemntelor de protectie.

Comportamentul alimentar

Cuprinde:

  • reactii, reflexe innascute (instinctele);
  • reactii castigate in cursul vietii, prin experienta.

Factorii implicati in comportamentul alimentar, sunt:

  • factori exteriori (alimentele propriu-zise);
  • stimulii vizuali si olfactivi;
  • factorii interiori care pot fi de ordin fiziologic (foame, ste), de ordin senyorial (gustul), psihologic (semnificatia simbolica a alimentelor, functia sociala a zilelor). In acest complex de factori interiori, fenomene ca: instinct, dorinta, necesitate, agreabil-dezagreabil, obisnuinta, difera de la un individ la altul sau de la o populatie la alta.

Relatia Dintre Om si AlimentFactorii care stau la baza variatiei cerintelor de substante nutritive, sunt: a) factori care tin de individ: genetic, varsta, sex, stari fiziologice, patologice si b) factori de mediu: fizici, biologici, sociali.

Aversiunea noastra fata de o anumita hrana este instinctiva, iar preferintele noastre considerate de nutritionisti ca invatate sau traditionale, sunt determinate mai curand genetic decat de conditiile de mediu. Factorii de mediu influenteaza  statutul national prin efectele asupra productiei si disponibilitatile alimentare deci si a consumului  alimentar Transformarile economice si sociale din epoca moderna reusesc sa stearga anumite tradintii din alimentatie.

Factorul social determina de multe ori comportamentul alimentar, astfel statutul social al unei persoane care da tonul la o masa festiva poate determina acceptarea unui mediu indiferent de valoarea nutritiva a acesuia sau prin consum de alimente, se poate afisa un semn al reusitei sociale, chiar daca depaseste valoarea nutritionala.

Un act comportamental alimentar complica numeroase procese fiziologice care actioneaza simultan sau succesiv si care se  soldeaza cu acordul unui aliment sau altul.

Aceasta noua valenta a comportamentului, datorata inteligentei deosebeste omul de comportamentul animalelor care este determinat si dirijat de self selectie (proces lent bazat pe incercare-eroare). Aceasta poate avea efecte diferite:

  • poate dirija consum spre nevoile organismului (acceptat stiintifica);
  • poate dirija consum spre dezechilibru constient datorat satisfacerii unor placeri, acesta este aspectul  hedonic (placere, grec.)

Toate cele 5 simturi fundamentale  sunt determinante in comportamentul alimentatiei. Speifice sunt mirosul si gustul, localizarea nazofaringiana a celor doua simturi, asigura un contact straans cu alimentul inainte ca acestea sa patrunda in orgasnism. Aceste simturi sunt necesare pentru selectarea alimentelor ce vor fi consumate furnizand informatii pentru celelalte simturi. Ex.; Un aliment foarte placut la vedere  va declansa apetitul numai daca in experientele anterioare el coincide cu un miros si furt agreabil.

Specialisti in comportamentul alimentatiei legat de nevoi nutritive ale organismului, apreciaza ca acesta este compus din 4 elemente:

a) Priza alimentara = cantitatea de alimente ingerate la o masa, numarul zilnic al meselor, distante intre mese, timpul acordat masticatiei.

b) Constante fiziologice si psihologice, cuprinde: preferintele pentru anumite alimente, atitudinea fata de diferite alimente, foamea, dispozitia fizica si psihica.

c) Activitatile comportamentale prezente inaintea sau in cursul mesei (unii oameni obisnuiti sa citeasca inaintea mesei sau sa se uite la TV).

d) Stimulii externi ce precede sau servirea in cursul meselor: orarul meselor, locul, prezenta altor persoane, caracterul organoleptic al alimentelor.

Dat fiind importanta actului alimentar in supravietuirea speciei, organismul uman are numeroase sisteme de control care guverneaza aportul alimentar si cheltuiala energetica (Ex. Senzatia de satietate). Desi nevoia organismului de substante nutritive este continua aportul de alimente este discontinua. Organismul are capacitatea sa regleze aportul de alimente atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

La nivelul  hipotalamusului exista 2 centrii cu rol opus in reglarea alimentatiei (centrul foamei si centrul satietatii). O serie de alte  structuri nervoase au rol in controlul apetitului; informatiile din mediul extern si intern, primite de catre centrii nervosi sunt prelucrate si se actioneaza prin senzatii de apetit, foame, satietate, repulsie, bulimie.

Apetitul  – este o anticipare placuta a actului alimentar (inaintea foamei) si nu poate fi satisfacut decat cu alimente preferate.

Foamea – senzatie dezagreabila in absenta posibilitatii de a se aliemnta si poate fi calmata cu orice aliment comestibil, ea apare la anumite ore de  cele mai multe ori corespunzand momentului in care obisnuim sa luam masa.

Satietatea  – senzatia vaga, de obicei placuta, dar mai imprecisa decat apetitul, este dependenta de calmarea gastrica produsa de consumul de alimente, ea da si o stare euforizanta greu de precizat. Este o cale de adaptare impotriva depasirii cerintelor organismului.

Repulsiastare de disconfort provocata de unele alimente, de regula numai la vederea lor, asociata cu experiente anterioare.

Bulimia – este o tulburare caracterizata prin pierderea controlului, delimitarea aportului alimentar, care duce la un consum peste normal.

La persoanele ce consuma o cantitate mai mare de alimente fata de nevoile organismului, nu exista o deficienta in sensibilizarea simturilor ci o deficienta in prelucrarea informatiilor, prelucrare in care valoarea headonica are un rol important.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 13 decembrie, 2012, 14:02

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *