Prima Pagina » Sanatate A-Z » Farmacologie » Relatiile Dintre Organismul Uman si Microorganisme

Relatiile Dintre Organismul Uman si Microorganisme

Relatiile Dintre Organismul Uman si Microorganisme

Inca de la inceputul existentei lui, orga­nismul uman intra in contact cu vari­ati factori din mediul inconjurator (fi­zici, chimici si biologici), care actio­neaza asupra lui in diferite moduri, ade­sea cu rezultate nocive. Aceste influ­ente se pot exercita inca din timpul existentei intrauterine a fiintei umane prin iradieri, prin substante chimice (medicamente) sau prin agenti biolo­gici (virusuri si bacterii), care pot de­termina tulburari de organogeneza si de dezvoltare a embrionului si a fatului (malformatii congenitale) sau chiar moartea si eliminarea acestuia.

Deosebit de importante sunt rapor­turile, care se stabilesc dupa nastere intre fiinta umana si microorganismele din mediul inconjurator. Astfel, cu cea mai mare parte dintre aceste micro­organisme (bacili tetanici, fungi ca Histoplasma, care se gasesc in sol), omul poate veni numai incidental in contact. Cu anumite microorganisme, insa, fiinta umana ajunge in contact strans, stabilind cu acestea relatii de convietuire. In mod normal, imediat dupa nastere se produce o invazie treptata a tegumentului si a majoritatii mucoaselor cu variate microorganisme, care alcatuiesc microflora normala a organismului respectiv. Exista astfel o microflora normala a cavitatii bucale, a tubului digestiv, a cailor respiratorii (tabelul I) a carei conservare in limi­tele unei comunitati constante („bio­cenoza”) prezinta importanta pentru sanatate. Numai cu mari precautii, pot fi obtinute experimental animale gnotobiotice sau axenice, adica animale crescute steril.

Cu o parte din microorganismele care-l populeaza, organismul uman sta­bileste relatii de simbioza, in care con­vietuirea devine folositoare pentru am­bii parteneri (de ex. sinteza unor vita­mine de catre unii coliformi intestinali). Cu cea mai mare parte din microorga­nismele parazitare, care alcatuiesc mi­croflora normala, relatiile sunt de comensualism (germeni comensuali), prin care acestia depind in mod nutri­tional de gazda, fara a-i crea prejudicii. Aceasta convietuire exprima insa un echilibru destul de instabil de forte si de interese, care poate fi usor tulburat. Factori variati, unii tinand de mediul extern, altii de organismul-gazda, pot modifica aceste relatii in asa fel, incat unele din aceste microorganisme apartinand florei normale pot deveni pato­gene pentru organismul-gazda (micro­organisme conditionat patogene sau „oportuniste”). Este suficient sa intervi­na o scadere a rezistentei sau sa apara pe tegument o solutie de continuitate, un locus minoris resistentiae, prin care sa se deschida o poarta de intrare spre tesuturi sensibile, pentru ca unele din­tre aceste microorganisme sa provoace actiuni nocive locale sau generale. Ast­fel de exemple sunt numeroase: inter­ventii dentare pe focare septice (posibi­litate de bacteriemie si endocardita); actiunea fusiformilor si spirochetelor din cavitatea bucala, care pot determi­na o stomatita sau o angina fusospirochetozica; interventia unor antibiotice prin perturbarea microflorei intesti­nale, cu aparitia de dismicrobisme, care merg pana la tablouri morbide grave, ca de ex. enterocolitastafilococica postantibiotice.

Cand este vorba de microorganisme, care nu se pot dezvolta decat in orga­nismul omului sau al unor animale si in dauna acestora, relatia este de para­zitism.

Microorganismele, care patrund in tesuturile organismului-gazda, unde se multiplica si determina tulburari mor­fologice sau/si functionale, sunt consi­derate microorganisme patogene.

 Numai un mic numar dintre micro­organismele, care alcatuiesc microflora normala, sant constant si iremediabil patogene. Lipsa lor de actiunea pato­gena imediata poate sa depinda de imposibilitatea de a aborda poarta de intrare convenabila. Simpla prezenta de microorganisme patogene pe supra­fetele epiteliale ale organismului-gazda, fara ca ele sa se multiplice, inseamna numai situatia de contaminare si nu de infectie. Pentru a se realiza starea de infectie, este nevoie de patrunderea si de multiplicarea microorganismelor   patogene in tesuturile organismului-gazda. Infectia poate fi urmata, insa nu in mod obligatoriu, de starea de boala. in functie de reactivitatea si de starea de receptivitate sau de rezistenta a organis­mului-gazda, care variaza de la o per­soana la alta, in urma infectiei pot rezulta consecinte variate.

Astfel, cand raspunsul organismului-gazda fata de multiplicarea germenilor ramane la nivel umoral si celular, rezulta starea de infectie inaparenta. Aceasta situatie survine extrem de frecvent in practica, incat intr-o populatie vor exista, in mod constant, purtatori de germeni pa­togeni care nu prezinta semne de boala. Incidenta purtatorilor de germeni pa­togeni intr-o colectivitate poate fi des­tul de mare pentru unii dintre acestia (de ex. purtatorii de stafilococi pato­geni reprezinta 20-60% din populatie; de pneumococi 40%; de H. influenzae 80-90%; de streptococi hemolitici din grupa A 3-10% etc).

Numai cand rezistenta organismului fata de infectie este depasita si survin tulburari functionale si/sau leziuni ana­tomice apare starea de boala.

Calitatea unui microorganism de a fi patogen depinde deci de mai multi factori. Agentul infectios, desi constituie cauza primara si indispensabila in declansa­rea infectiei, nu este capabil el singur sa determine starea de boala. Pentru a se realiza o boala infectioasa, este nevoie si de o anumita predispozitie si calitati din partea organismului-gazda, la care se pot adauga si factori din partea mediului extern. Desi nici unul din componentii acestor interrelatii nu poate fi denumit totdeauna cel mai important, totusi, fiecare poate fi deo­sebit de important intr-o situatie data. Complexitatea acestor interactiuni dintre organismul-gazda, microorganismul pa­togen si factorii de mediu explica varia­tele si multiplele aspecte infraclinice si clinice ale infectiei.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 10 aprilie, 2013, 11:46 Afisari: 18

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *