Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Cardiovascular » Revolutia Cardiaca

Revolutia Cardiaca

Revolutia CardiacaLa inceput, impulsurile descarcate de NSA se propaga la nivelul peretilor atriali, determinand contractia acestora. Contractia atriilor (sistola atriala) are rolul de a pompa sangele din atrii in ventricule prin valvele mitrala si tricuspida. In acelasi timp impulsul electric este preluat de NAV si se transmite mai departe prin fasciculul His si ramurile sale pana la reteaua Purkinje, cand determina contractia ventriculilor (sistola ventriculara), cu rolul de a pompa sangele din ventriculi in artere.

Intre sistole , atriile si ventriculii se relaxeaza (diastola atriala sau ventriculara). Succesiunea unei contractii (sistola) si a unei relaxari cardiace (diastola) constituie ciclul sau revolutia cardiaca si are o durata de 0,8 secunde.

Sistola atriala

Sistola atriala dureaza 0,1 secunde. In timpul acesteia sangele nu se poate intoarce in venele mari, din cauza contractiei concomitente a unor fibre cu dispozitie circulara care inconjura orificiile de varsare ale acestor vene. Drept urmare, sangele intra activ in ventricule (30% din sangele care trece din atrii in ventricule).

Diastola atriala

Diastola atriala incepe imediat dupa sistola atriala si dureaza 0,7 secunde. Orificiile de varsare ale venelor se relaxeaza si sangele curge in atrii.

Sistola ventriculara

Sistola ventriculara urmeaza dupa cea atriala si dureaza 0,3 secunde. Presiunea intraventriculara creste, o depaseste pe cea din atrii, drept pentru care valvele atrioventriculare se inchid. Presiunea din ventriculi o depaseste pe cea din artere (aorta si artera pulmonara) si se deschid valvele semilunare, sangele fiind evacuat din ventriculi in artere.

Diastola ventriculara

Diastola ventriculara incepe imediat dupa sistola ventriculara si dureaza 0,5 secunde. Ventriculii se relaxeaza, presiunea scade rapid si, cand ajunge sub nivelul celei din artere, se inchid valvele semilunare. Treptat presiunea scade sub cea din atrii si se deschid valvele atrioventriculare, iar sangele se scurge pasiv in ventriculi (intr-un procent de 70% din total).

De la sfarsitul sistolei ventriculare si pana la inceputul unei noi sistole atriale, inima se gaseste in repaus total: diastola generala (0,4 secunde).

Debitul cardiac

Debitul cardiac (DC) se obtine prin inmultirea debitului sistolic (70 –90 ml sange /sistola) cu frecventa cardiaca (60 –90 sistole/minut) si reprezinta cantitatea de sange care este pulsata intr-un minut de inima spre tesuturile din organism. DC = 5,5 litri/minut. 

In timpul efortului fizic, tesutul muscular are nevoie de mai mult oxigen, adica de mai mult sange care sa-i aduca oxigen. Pentru aceasta creste frecventa cardiaca si debitul cardiac poate ajunge pana la 30 –40 litri/minut; debitul cardiac creste si in timpul sarcinii , febrei, dar scade in timpul somnului (cand organismul se relaxeaza si are nevoie de mai putin oxigen).

Articole Similare:

Ultima actualizare: marți, 18 decembrie, 2012, 16:39

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *