Prima Pagina » Sanatate A-Z » Farmacologie » Rezistenta la Antibiotice si Chimioterapice

Rezistenta la Antibiotice si Chimioterapice

Rezistenta la Antibiotice si Chimioterapice

Rezistenta microbiana reprezinta capacitatea microorganismelor patogene de a se mentine in stare activa si de a se multiplica in prezenta AB si CT. Rezistenta poate fi:

a)    Naturala – este determinata genetic si reprezinta capacitatea microorganismelor de a se multiplica si dezvolta in prezenta unui anumit antibiotic sau chimioterapie. Exemplu: bacilul Koch a fost si a ramas rezistent la benzilpenicilina.

b)    Dobandita – poate ii de natura genetica si negenetica..

Rezistenta dobandita genetic, consta in aparitia si selectarea de germeni rezistenti la AB si CT. Poate sa apara prin transfer cromozomial (fenomen mai putin frecvent) sau prin transfer extracromozomial, prin achizitie de plasmide (cel mai frecvent mecanism de aparitie a rezistentei)

Rezistenta prin transfer cromozomial are urmatoarele caracteristici:

  • mutatiile cromozomii survin spontan sau sunt induse de agenti mutageni;
  • mutatiile in genomul bacterian apar prin schimbarea unui singur nucleotid din molecula de ADN, sau prin transpozitia unor secvente mai mari de nucleotide;
  • se poate instala brusc, (independent de concentratia antibioticului sau chimioterapicului) sau lent, prin mutatii succesive (fenomen dependent de concentratia antibioticului sau chimioterapicului).

Rezistenta prin transfer extracromozomial are urmatoarele caracteristici:

  • transmiterea se face prin intermediul plasmidelor, care sunt elemente extracromozomiale (molecule circulante de ADN bacterian autonom) prezente in citoplasma bacteriana.

Transmiterea plasmidelor de ia o bacterie la alta se face prin:

  • conjugare – fenomen frecvent pentru bacili gram-negativi (E. coli, Serratia, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas);
  • traducere prin intermediul bacteriofagilor (Staphilococcus aureus si unii colibacili);
  • transformare (materialul plasmidic este preluat direct de alt microorganism, in urma distrugerii unei bacterii).

Rezistenta mediata plasmidic apare in urmatoarele grupe de AB si CT: beta lactamine (peniciline, cefalosporine), macrolide tip eritromicina si lincosamide, aminoglicozide, antibio­tice cu spectru larg, sulfamide antibacteriene si trimetoprim.

Caracterul rezistentei poate fi incrucisat intre grupe chimice diferite de AB si CT.

Rezistenta de natura negenetica este data de starea metabolica inactiva (ex: existenta bac­teriilor sub forma de „persisteri”, care pot supravietui in prezenta chimioterapicelor bactericide, desi sunt sensibile la acestea (tuberculoza, lepra, bruceloza, infectii stafilococice) si de pier­derea structurii tinta pentru un medicament (ex: trecerea bacteriilor in forma L (protoplasti) lipsite de perete celular care pot apare in cursul tratamentului cu peniciline sau cefalosporine).

Mecanismele biochimice ale rezistentei naturale si dobandite sunt urmatoarele:

a)   producerea de enzime care inactiveaza AB si CT – cele mai numeroase enzime inactivatoare sunt betalactamazele care desfac inelul betalactam al betalactaminelor, anulandu-le astfel actiunea antibacteriana. Betalactamazele pot fi:

  • exoenzime secretate de coci gram pozitiv (stafilococ), bacili gram pozitiv, coci gram negativ (inactiveaza penicilinele  naturale,  aminopenicilinele,  carboxipenicilinele, ureidopenicilinele si cefalosporinele din generatia I).
  • endoenzime produse de bacili gram negativ si care se impart in 6 clase :
  • clasa I secretata de piocianic, Enterobacter, Serratia;
  • clasele II, III, IV, V – secretate de majoritatea celorlalti bacili gram negativ aerobi;
  • clasa VI – secretata de Bacteroides fragilis.

b) scaderea permeabilitatii bacteriei pentru antibiotic la nivelul peretelui bacterian sau membranei citoplasmatice;

c)   producerea de enzime modificate (polimeraze, transpeptidaze, carboxipeptidaze), care limiteaza sau anuleaza actiunea antibacteriana a antibioticului exercitata la nivelul enzimei „tinta”;

d)  alterarea tintei extracelulare (prin modificarea proteinelor ribozomale);

e)   cresterea sintezei de APAB, care anuleaza efectul de inhibare competitiva a sulfamidelor.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 11 aprilie, 2013, 10:23 Afisari: 16

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *