Prima Pagina » Medicamente » Medicamente R » Ribavirina

Ribavirina

Prospect

Indicatii terapeutice:

Ribavirina este indicata pentru tratamentul hepatitei cronice de tip C . Trebuie utilizata numai ca parte a regimului combinat cu peginterferon alfa-2a sau cu interferon alfa-2a. Ribavirina nu trebuie utilizata in monoterapie.

Asocierea Ribavirina cu peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a este indicata la pacienti adulti, la care testul pentru determinarea valorilor plasmatice ale ARN -VHC este pozitiv, inclusiv la pacientii cu ciroza compensata. Asocierea cu peginterferon alfa-2a este, de asemeni indicata la pacientii infectati concomitent cu HIV , clinic stabili, inclusiv pacientii cu ciroza compensata. Regimurile combinate sunt indicate la pacientii care nu au fost tratati anterior, precum si la pacientii care au raspuns anterior la tratamentul cu interferon alfa si care, ulterior, au avut recaderi dupa ce tratamentul a fost intrerupt.

Doze si mod de administrare:

Tratamentul trebuie initiat si monitorizat de catre un medic cu experienta in tratarea hepatitelor cronice de tip C. Ribavirina comprimate filmate se administreaza oral , divizat in doua prize, concomitent cu ingestia de alimente (dimineata si seara). Datorita potentialului teratogen al ribavirinei, comprimatele filmate nu trebuie sparte sau mestecate. Ribavirina este utilizata in asociere cu peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a. Doza exacta si durata tratamentului depind de tipul de interferon utilizat.

Durata tratamentului:

Durata tratamentului combinat cu peginterferon alfa-2a depinde de genotipul viral. La pacientii infectafi cu VHC genotipul 1, care au ARN VHC detectabil in saptamana 4, indiferent de incarcatura virala anterioara tratamentului, trebuie sa se administreze tratamentul timp de 48 saptamani. Durata tratamentului de 24 saptamani poate fi luata in considerare la pacientii infectafi cu genotip 1 cu incarcatura virala initiala mica (LVL) (<800,000 Ul/ml ) sau  genotip 4 la care testul de detectare a ARN -VHC se negativeaza in saptamana 4 de tratament si ramane negativ pentru ARN -VHC in saptamana 24. Indiferent de caz, o durata totala a tratamentului de 24 saptamani poate fi asociata cu un risc crescut de recadere comparativ cu o durata a tratamentului de 48 saptamani. La acesti pacienti, toleranta la terapia combinata si factorii de prognostic adifionali, cum ar fi gradul de fibroza, trebuie luafi in considerare cand se stabileste durata tratamentului. La pacientii cu genotip 1, care prezinta initial incarcatura virala mare (HVL) (>800,000 Ul/ml ) si la care testul de detectare a ARN -VHC se negativeaza in saptamana 4 de tratament si ramane negativ pentru ARN -VHC in saptamana 24, scurtarea duratei tratamentului se va face cu cat mai multa precautie, deoarece datele disponibile limitate sugereaza ca poate influenta semnificativ negativ raspunsul viral sustinut.

La pacientii infectafi cu VHC genotipul 2/3, indiferent de incarcatura virala anterioara tratamentului, trebuie sa se administreze tratamentul timp de 24 saptamani.

Pentru pacientii infectafi cu VHC genotip 5 sau 6, datele disponibile sunt limitate; ca urmare, este recomandat tratamentul asociat cu 1000/1200 mg ribavirina pentru o durata de 48 saptamani.

Infectie concomitenta HIV –VHC. Doza recomandata de Ribavirina in asociere cu peginterferon alfa-2a 180 micrograme o data pe saptamana, este de 800 miligrame zilnic timp de 48 saptamani, indiferent de genotip. Nu au fost studiate siguranta si eficacitatea terapiei combinate cu doze de ribavirina mai mari de 800 miligrame zilnic sau o durata a terapiei mai mica de 48 saptamani.

Predictibilitatea raspunsului sau a lipsei de raspuns la tratament: Raspunsul virusologic precoce in saptamana 12, definit ca descre. terea incarcaturii virale cu 2 log sau valori nedetectabile de ARN -VHC, s-a dovedit a fi un factor predictiv pentru obtinerea unui raspuns sustinut.

O valoare predictiva negativa similara a fost observata la pacientii cu infectie concomitenta HIV -VHC tratati cu peginterferon alfa-2a in monoterapie sau in asociere cu ribavirina 100% (130/130), respectiv 98% (83/85). Valori predictive pozitive de 45% (50/110) si de 70% (59/84) au fost observate pentru genotipul 1 si genotipul 2/3 la pacientii cu infectie concomitenta HIV -VHC la care s-a administrat terapie combinata.

Durata tratamentului:

Pe baza rezultatelor studiilor clinice se recomanda ca pacientii sa fie tratati obligatoriu cu tratamentul combinat cu interferon alfa-2a, timp de cel pufin sase luni. La pacientii cu infecfii VHC genotip 1, trebuie sa se administreze tratament combinat, timp de 48 saptamani. La pacientii infectafi cu VHC cu alte genotipuri, decizia de a prelungi tratamentul la 48 de saptamani trebuie sa se bazeze pe alti factori de prognostic (cum sunt incarcatura virala la momentul inceperii terapiei, sexul masculin, varsta peste 40 ani si dovezi de fibroza in punti).

Daca in timpul tratamentului cu Ribavirina si peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a apar reactii adverse severe sau anomalii ale rezultatelor testelor de laborator, trebuie modificate dozele fiecarui medicament , pana la disparifia reactiilor adverse. In cursul studiilor clinice, au fost elaborate recomandari de modificare a dozelor. Daca intoleranta persista dupa ajustarea dozelor, poate fi necesara intreruperea tratamentului cu Ribavirina sau a tratamentului cu Ribavirina si peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a.

Utilizarea in insuficienta renala:

La pacientii cu insuficienta renala, schemele terapeutice recomandate de ribavirina (ajustate in functie de greutate pana la 75 kg) au determinat o crestere substantiala a concentratiilor plasmatice ale ribavirinei. La pacientii cu creatininemie > 2 mg/dl sau cu clearance plasmatic al creatininei < 50 ml /min, care sunt sau nu hemodializafi, nu exista date suficiente cu privire la siguranta si eficacitatea ribavirinei, pentru a susfine recomandarile de ajustare a dozelor. De aceea, la acesti pacienti, utilizarea ribavirinei este recomandata numai daca este absolut necesar. Tratamentul trebuie inceput sau continuat (daca insuficienta renala a aparut in timpul terapiei) cu prudenfa si este necesara monitorizarea atenta a hemoglobinemiei, precum si masuri de corectare care trebuie implementate in cursul terapiei, daca este necesar.

Utilizarea in insuficienta hepatica:

Functia hepatica nu influenteaza farmacocinetica ribavirinei. De aceea, la pacientii cu insuficienta hepatica, nu este necesara nici o ajustare a dozelor Ribavirina. La pacientii cu ciroza decompensata sau cu alte forme de insuficienta hepatica severa, utilizarea peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a este contraindicata.

Utilizarea la pacienti cu varsta peste 65 ani: La varstnici, nu s-a dovedit existenfa nici unui efect semnificativ asupra farmacocineticii ribavirinei. Cu toate acestea, ca si la pacientii tineri, functia renala trebuie evaluata inaintea administrarii Ribavirina.

Utilizarea la pacientii cu varsta sub 18 ani: Tratamentul cu Ribavirina nu este recomandat pentru utilizare la copii si adolescenti (<18 ani) datorita insuficientei datelor privind siguranta si eficacitatea in asociere cu peginterferon alfa-2a si interferon alfa-2a.

Contraindicatii:

A se vedea informafiile privitoare la indicafiile terapeutice ale peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a pentru contraindicafiile legate de administrarea fiecaruia dintre cele doua medicamente.

  • hipersensibilitate la ribavirina sau la oricare dintre excipienti.
  • femei gravide. Tratamentul cu Ribavirina nu trebuie inceput, pana cand nu se obtine un test de sarcina negativ imediat inainte de inifierea terapiei.
  • femei care alapteaza.
  • afecfiuni cardiace severe pre-existente, inclusiv afecfiuni cardiace instabile sau necontrolate terapeutic in ultimele 6 luni.
  • disfunctii hepatice severe sau ciroza hepatica decompensata.
  • hemoglobinopatii (de exemplu, talasemie, siclemie).
  • inifierea tratamentului cu peginterferon alfa-2a este contraindicata la pacientii cu infecfie concomitenta HIV -VHC cu ciroza si scor Child-Pugh >6 (a se vedea in RCP peginterferon alfa-2a evaluarea Child-Pugh).

Atentionari si precautii speciale pentru utilizare Sistem nervos central (SNC) si tulburari psihice:

La unii pacienti s-au observat reactii severe la nivelul SNC, in special depresie , idei suicidare si tentativa de suicid, in timpul tratamentului combinat Ribavirina si peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a, si chiar dupa intreruperea tratamentului, in principal in perioada de urmarire de 6 luni. In cazul administrarii de alfa interferoni au fost observate si alte reactii la nivelul SNC, incluzand comportament agresiv (uneori orientat catre cei din jur), confuzie si alterarea starii mintale. Pacientii trebuie atent monitorizafi pentru orice semne si simptome de tulburari psihice. Daca apar astfel desimptome, gravitatea potentiala a acestor reactii adverse trebuie avuta in vedere de medicul care prescrie medicamentul si trebuie luata in considerare necesitatea abordarii terapeutice adecvate. Daca simptomele psihice persista, se inrautafesc sau se identifica ideafia suicidara, este recomandata intreruperea tratamentului cu Ribavirina si peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a si monitorizarea pacientului, cu interventie psihiatrica, daca este cazul.

Pacientii cu afectiunipsihice existente sau antecedente de afectiunipsihice: Daca tratamentul cu Ribavirina in asociere cu peginterferon alfa-2a este considerat necesar la pacientii cu afecfiuni psihice existente sau antecedente de afecfiuni psihice, tratamentul trebuie initiat numai dupa stabilirea unui diagnostic si a unei abordari terapeutice individualizate, adecvate afecfiunii psihice.

A se vedea informafiile privitoare la indicafiile terapeutice ale peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a pentru atentionari si precautii speciale suplimentare pentru fiecare dintre aceste medicamente.

Tuturor pacientilor inclusi in studiile privind hepatita cronica tip C li s-a efectuat biopsie hepatica inainte de includere, dar in anumite cazuri (de exemplu, pacienti cu genotip 2 sau 3) este posibila inceperea tratamentului fara confirmare histologica. Trebuie consultate recomandarile terapeutice in vigoare pentru a decide daca este necesara efectuarea biopsiei inainte de inceperea tratamentului.

La pacientii cu valori normale ale ALT , progresia fibrozei se produce, in medie, cu o rata mai scazuta decat la pacientii cu valori crescute ale ALT . Acest aspect trebuie luat in considerare in asociere cu alti factori, cum ar fi genotipul VHC, varsta, manifestari extrahepatice, risc de transmitere, etc. care pot influenta decizia de a initia sau nu tratamentul.

Sarcina si alaptarea:

Inainte de inceperea terapiei cu ribavirina, medicul trebuie sa informeze pacientul asupra riscului teratogen al ribavirinei, despre necesitatea contracepfiei eficace si continue, asupra posibilitafii ca metodele de contracepfie sa esueze si asupra posibilelor consecinte ale aparitiei unei sarcini in timpul terapiei cu ribavirina. Pentru monitorizarea de laborator a sarcinii.

Carcinogenitate:

In unele studii in vitro si in vivo asupra genotoxicitafii, ribavirina s-a dovedit a fi mutagena. Nu poate fi exclus un potential efect carcinogen al ribavirinei.

Hemoliza si aparatul cardiovascular:

La pana la 15% dintre pacientii tratati cu Ribavirina in doze de 1000-1200 mg ribavirina timp de 48 saptamani in asociere cu peginterferon alfa-2a si pana la 19% dintre pacientii tratati cu interferon alfa-2a s-a observat o scadere a valorii hemoglobinei la < 10g/dl. Atunci cand Ribavirina in doze de 800 mg ribavirina a fost administrat concomitent cu peginterferon alfa-2a timp de 24 saptamani, 3% dintre pacienti au prezentat o scadere a valorii hemoglobinei la < 10g/dl. Riscul dezvoltarii anemiei este mai mare la femei. Desi ribavirina nu are efecte directe cardiovasculare, anemia asociata administrarii Ribavirina poate determina deteriorarea functiei cardiace sau exacerbarea simptomelor afecfiunilor coronariene sau ambele. De aceea, la pacientii cu afecfiuni cardiace preexistente, Ribavirina trebuie administrat cu prudenfa. Functia cardiaca trebuie evaluata inainte de inceperea tratamentului si monitorizata clinic in timpul terapiei; daca apar modificari, terapia trebuie intrerupta. Pacientii cu antecedente de insuficienta cardiaca congestiva, infarct miocardic si/sau afecfiuni cardiace anterioare sau curente trebuie monitorizafi cu atentie. Se recomanda ca la pacientii cu afecfiuni cardiace preexistente sa se efectueze electrocardiograme inainte si in timpul tratamentului. Aritmiile cardiace (in special cele supraventriculare) raspund, de obicei, la tratamentul convenfional, dar pot necesita intreruperea tratamentului.

Hipersensibilitate acuta:

Daca apare o reactie de hipersensibilitate acuta (de exemplu, urticarie, angioedem, bronhoconstricfie, anafilaxie), tratamentul cu Ribavirina trebuie interupt imediat si trebuie initiat tratament adecvat. Nu este necesara intreruperea tratamentului daca apare erupfie cutanata tranzitorie.

Functia hepatica:

La pacientii la care apare decompensare hepatica in timpul tratamentului, administrarea tratamentului combinat Ribavirina – interferon alfa-2a sau peginterferon alfa-2a trebuie intrerupta. Tratamentul trebuie intrerupt atunci cand cre. terea valorilor ALT este progresiva si semnificativa clinic, desi dozele au fost reduse sau atunci cand este insotita de cresterea bilirubinei directe.

Insuficienta renala:

La pacientii cu insuficienta renala, farmacocinetica ribavirinei este modificata datorita scaderii clearance -ului aparent la acesti pacienti. De aceea, se recomanda ca functia renala sa fie evaluata la toti pacientii inainte de initierea terapiei cu Ribavirina, de preferat prin masurarea clearance -ului plasmatic al creatininei la pacientul respectiv. La pacientii cu creatininemia > 2 mg/dl sau cu clearance -ul plasmatic al creatininei < 50 ml /min, s-a observat o crestere substantiala a concentratiilor plasmatice ale ribavirinei, in cazul utilizarii schemelor terapeutice recomandate. La ace. ti pacienti, nu exista date suficiente despre siguranta si eficacitatea Ribavirina pentru a sustine ajustarea dozelor. La astfel de pacienti, hemodializati sau nu, nu trebuie initiata terapia cu Ribavirina sau nu trebuie continuata (daca insuficienta renala apare in cursul terapiei), decat daca este absolut necesar. Este necesara prudenta. In timpul tratamentului, valoarea hemoglobinei trebuie monitorizata atent si, daca este necesar, trebuie luate masuri corectoare.

Modificari oculare

Similar altor interferoni, in timpul tratamentului cu peginterferon alfa-2a s-au raportat cazuri rare de retinopatie, incluzand hemoragii retiniene, pete cu aspect de vata, edem papilar, neuropatie optica si obstructie de artera sau vena retiniana, care pot determina pierderea vederii. Toti pacientii trebuie sa fie examinati initial oftalmologic. Orice pacient care acuza scaderea sau pierderea vederii trebuie supus unei examinari oftalmologice prompte si complete. Pacientii cu tulburari oftalmologice preexistente (de exemplu: retinopatie diabetica sau hipertensiva) trebuie examinati oftalmologic periodic in timpul tratamentului asociat cu peginterferon alfa-2a. Tratamentul asociat cu peginterferon alfa-2a trebuie intrerupt la pacientii la care apar tulburari oculare noi sau la care se agraveaza tulburarile oculare.

Infectie concomitenta HIV /VHC:

A se vedea Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru medicamentele antiretrovirale care trebuie administrate in acelasi timp cu terapia pentru VHC, pentru atentionari si managementul toxicitatii specifice fiecarui medicament si pentru potentialul de a se suprapune peste toxicitatea peginterferon alfa-2a cu sau fara ribavirina. In studiul NR15961, la pacientii tratati concomitent cu stavudina si interferon, cu sau fara ribavirina, incidenta pancreatitei si/sau a acidozei lactice a fost de 3% (12/398).

Pacientii cu hepatita cronica virala de tip C infectati concomitent cu HIV si la care se administreaza Terapie anti-retrovirala cu activitate intensa (HAART) pot prezenta un risc crescut de aparitie a reactiilor adverse grave (de exemplu, acidoza lactica, neuropatie periferica, pancreatita).

Pacientii cuinfectatie concomitenta care au ciroza avansata si urmeaza terapie HAART pot prezenta, de asemenea, un risc crescut de decompensare hepatica si posibil de deces daca sunt tratati cu ribavirina in asociere cu interferoni. Variabilele initiale la pacientii cirotici cuinfectatie concomitenta care pot fi asociate cu decompensare hepatica includ: bilirubina serica crescuta, hemoglobina scazuta, fosfataza alcalina crescuta sau numar scazut de plachete sanguine, precum si tratament cu didanozina (ddl). Se recomanda precautie la asocierea peginterferon alfa-2a si Ribavirina la HAART.

Pacientii cu infectatie concomitenta trebuie atent monitorizati, evaluand scorul Child-Pugh in timpul tratamentului, iar acesta trebuie intrerupt imediat daca ei progreseaza la scorul Child-Pugh mai mare sau egal cu 7.

Administrarea asociata de Ribavirina si didanozina nu este recomandata datorita riscului de toxicitate mitocondriala. Mai mult, administrarea asociata de Ribavirina si stavudina trebuie evitata pentru a limita riscul suprapunerii toxicitatilor mitocondriale.

Pacientii, carora li se administreaza terapie combinata cu ribavirina si interferon alfa (standard si pegilat) si zidovudina, prezinta un risc crescut de a dezvolta anemie.

Teste de laborator:

La tofi pacientii trebuie sa se efectueze inainte de inifierea terapiei teste hematologice standard si teste biochimice (hemoleucograma completa cu formula leucocitara si diferential, numarul de trombocite, electrolifi, creatininemie, testele functionale hepatice, acid uric). Valorile initiale acceptabile care pot fi considerate ca reper inainte de inifierea terapiei cu Ribavirina in asociere cu peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a:

Hemoglobina : > 12 g/dl (la femei); > 13 g/dl (la barbafi), Trombocite : > 90 000/mm3, Numarul de neutrofile: >1 500/mm3

La pacientii infectafi concomitent cu HIV -HVC, datele de eficacitate si siguranta sunt limitate (N=51) pentru pacientii cu un numar de celule CD4 mai mic de 200 celule/ul. Este recomandata precautie la pacientii cu numar de celule CD4 scazut.  Evaluarile de laborator trebuie efectuate in saptamanile 2 si 4 de tratament si apoi periodic, dupa cum este adecvat clinic.

Pentru femeile de varsta fertila: Pacientele trebuie sa efectueze lunar teste de sarcina de rutina in timpul tratamentului si timp de 4 luni dupa incheierea tratamentului. Partenerele pacientilor de sex masculin trebuie sa efectueze lunar teste de sarcina de rutina in timpul tratamentului si timp de 7 luni dupa incheierea tratamentului.

Datorita hemolizei, acidul uric poate sa creasca in timpul tratamentului cu Ribavirina, de aceea, pacientii predispusi, trebuie atent monitorizafi pentru aparitia gutei.

Tulburari dentare si periodontale:

La pacientii carora li se administreaza terapie asociata cu peginterferon alfa-2a si ribavirina, s-au raportat tulburari dentare si periodontale care pot duce la pierderea dinfilor. In plus, in timpul tratamentului de lunga durata cu asocierea peginterferon alfa-2a si ribavirina, uscaciunea gurii poate avea un efect negativ asupra dinfilor si asupra mucoaselor de la nivelul cavitafii bucale. Pacientii trebuie sa se spele pe dinfi minufios, de doua ori pe zi, si sa faca examinari dentare regulate. In plus, unii pacienti pot prezenta varsaturi. Daca aceste reactii apar, pacientii trebuie sfatuifi sa-si clateasca gura minufios dupa.

Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune:

Au fost efectuate studii asupra interactiunilor dintre ribavirina in asociere cu peginterferon alfa-2a si inteferon alfa-2a si antiacide. Concentratiile plasmatice ale ribavirinei sunt similare in cazul administrarii in monoterapie sau in asociere cu interferon alfa-2a sau peginterferon alfa-2a.

Dupa intreruperea tratamentului cu Ribavirina, datorita timpului lung de injumatatire plasmatica al Ribavirina, orice potential de interactiune poate persista pana la 2 luni (de 5 ori timpul de injumatatire plasmatica al ribavirinei).

Rezultatele studiilor in vitro care au utilizat atat preparate microsomale de ficat uman, precum si de sobolan, au indicat ca nu exista metabolizare mediata de enzimele citocromului P450 pentru ribavirina. Ribavirina nu inhiba enzimele citocromului P450. Studiile de toxicitate nu au evidentiat vreo actiune de inducfie enzimatica a ribavirinei. De aceea, exista un potential minim de interactiuni bazate pe interventia enzimelor citocromului P450.

Antiacide: Dupa administrarea orala a 600 miligrame ribavirina, biodisponibilitatea a fost redusa de administrarea concomitenta cu un antiacid continand magneziu , aluminiu sau meticona; aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp de la momentul 0 la ultima concentratie plasmatica masurabila (ASCtf) a scazut cu 14%. In acest studiu, este posibil ca scaderea biodisponibilitafii sa se manifeste datorita tranzitului intarziat al ribavirinei sau modificarii pH -ului. Aceasta interactiune nu este considerata semnificativa clinic.

Analogi nucleozidici: Studiile in vitro, au dovedit ca ribavirina inhiba fosforilarea zidovudinei si stavudinei. Nu se cunoaste semnificatia clinica a acestei constatari. Cu toate acestea, aceste constatari in vitro indica posibilitatea ca utilizarea concomitenta a zidovudinei sau stavudinei sa determine cresterea viremiei HIV . De aceea, la pacientii tratati cu Ribavirina concomitent cu oricare dintre cele doua medicamente, se recomanda ca valorile ARN HIV sa fie monitorizate atent. Daca valoarea ARN HIV create, trebuie reconsiderata utilizarea Ribavirina concomitent cu inhibitori de revers-transcriptaza.

Didanozina: Administrarea asociata ribavirina si didanozina nu este recomandata. Expunerea la didanozina sau metabolitii sai activi (dideoxiadenozin 5`-trifosfat) create in vitro, cand didanozina este administrate in asociere cu ribavirina. In cazul asocierii cu ribavirina, au fost raportate insuficienta hepatica letala, precum si neuropatie periferica, pancreatita si hiperlactatemie/acidoza lactica simptomatica.

Pacientii cu infectie concomitenta HIV -VHC

Nu s-au observat dovezi clare de interactiuni medicamentoase la 47 pacienti cu infectie concomitenta HIV -VHC care au incheiat un substudiu farmacocinetic cu durata de 12 saptamani, pentru examinarea efectului ribavirinei asupra fosforilarii intracelulare a catorva inhibitori nucleozidici de reverstranscriptaza (lamivudina si zidovudina sau stavudina). Totusi, datorita variabilitatii foarte mari, intervalul de incredere este relativ larg. Expunerea plasmatica la ribavirina nu pare afectata de administrarea concomitenta de inhibitori nucleozidici de revers transcriptaza (INRT).

Sarcina si alaptarea:

Date preclinice: Pentru ribavirina, a fost demonstrat un potential teratogen si/sau embriocid semnificativ la toate speciile de animale la care s-au efectuat studii adecvate, aceste efecte aparand la doze mult mai mici decat cele recomandate la om . Au fost observate malformatii ale craniului, boltii palatine, ochilor, maxilarelor, membrelor, scheletului si tractului gastro-intestinal. Incidenta si gravitatea efectelor teratogene au crescut cu cresterea dozei de ribavirina. Au fost reduse rata de supravietuire a fatului si a nou-nascutului.

Paciente de sex feminin: La gravide, administrarea Ribavirina este contraindicata. La pacientele de sex feminin, sunt necesare precautii speciale pentru a evita aparitia sarcinii. Tratamentul cu Ribavirina nu trebuie initiat pana cand nu se obtine un rezultat negativ la testul de sarcina, imediat inainte de initierea terapiei. Orice metoda contraceptiva poate esua. De aceea, este foarte important ca femeile de varsta fertila si partenerii lor sa utilizeze simultan 2 forme eficace de contraceptie in timpul terapiei si timp de 4 luni dupa incheierea tratamentului; in acest timp, trebuie efectuate lunar teste de sarcina, de rutina. Daca intervine o sarcina in timpul terapiei sau in perioada de 4 luni de la intreruperea terapiei, pacienta trebuie informata asupra riscului teratogen semnificativ al ribavirinei asupra fatului.

Pacientii de sex masculin si partenerele lor: Trebuie acordata o deosebita atentie evitarii aparitiei unei sarcini la partenerele pacientilor de sex masculin care sunt tratati cu Ribavirina. Ribavirina se acumuleaza la nivel intracelular si se elimina foarte lent din organism. In studiile efectuate la animale, ribavirina a determinat modificari ale spermei la doze mai mici decat doza administrata la om. Nu se stie daca ribavirina continuta in sperma exercita un efect teratogen asupra fertilizarii ovulului. De aceea, pacientilor de sex masculin si partenerelor acestora de varsta fertila trebuie sa li se recomande sa utilizeze simultan doua mijloace contraceptive eficace in timpul tratamentului cu Ribavirina si inca o perioada de 7 luni dupa incheierea terapiei. Femeile trebuie sa aiba test de sarcina negativ, inainte de inceperea tratamentului. Pacientii de sex masculin ale caror partenere sunt gravide trebuie sa fie instruiti sa utilizeze prezervativul pentru a reduce la minimum transportul de ribavirina catre partenera.

Alaptarea:

Nu se stie daca ribavirina se excreta in laptele matern uman. Datorita reactiilor adverse potentiale la sugar , alaptarea trebuie intrerupta inainte de inceperea tratamentului.

Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje:

Ribavirina nu are nici o influenta sau are influenta neglijabila asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a, utilizate in asociere cu Ribavirina pot sa aiba un efect. Pentru informafii suplimentare a se vedea RCP pentru peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a.

Reactii adverse:

A se vedea informafiile din RCP pentru peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a referitor la informafii suplimentare asupra reactiilor adverse pentru fiecare dintre aceste medicamente. Evenimentele adverse la pacientii carora li se administreaza Ribavirina in asociere cu interferon alfa-2a sunt esential aceleasi cu cele raportate pentru Ribavirina in asociere cu peginterferon alfa-2a. In cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitafii.

Hepatita cronica C: Cele mai frecvent raportate evenimente adverse pentru Ribavirina in asociere cu peginterferon alfa-2a, 180 micrograme, au fost, in cea mai mare parte, usoare pana la moderate ca severitate si controlabile, fara a fi necesara modificarea dozelor sau intreruperea tratamentului.

Infecfia concomitenta cu virusul hepatitei cronice C si virusul imunodeficienfei umane La pacientii infectafi concomitent cu HCV-HIV , profilele evenimentelor adverse clinice raportate pentru peginterferon alfa-2a ca monoterapie sau in asociere cu ribavirina au fost similare acelora observate la pacientii infectafi numai cu HCV. La pacientii infectafi cu HIV -VHC, carora li se administreaza terapie asociata cu Ribavirina si peginterferon alfa-2a, au fost raportate la >1% pana la < 2% dintre pacienti alte reactii adverse: hiperlactacidemie/acidoza lactica, gripa, pneumonie, labilitate emofionala, apatie, tinitus, durere faringol-aringiana, cheilita, lipodistrofie dobandita si cromaturie. Tratamentul cu peginterferon alfa-2a a fost asociat cu scaderea numarului absolut de celule CD4+ in cursul primelor 4 saptamani, fara reducerea procentajului de celule CD4+. Scaderea numarului de celule CD4+ a fost reversibila dupa reducerea dozei sau intreruperea terapiei. Utilizarea peginterferon alfa-2a nu a avut impact negativ observabil asupra controlului viremiei HIV in timpul terapiei sau ulterior. La pacientiicu infecfie concomitenta, cu numar de celule CD4+ < 200/ul sunt disponibile date de siguranta limitate (N=51) .

Rezultatele analizelor de laborator:

In studiile clinice care au evaluat administrarea Ribavirina in asociere cu peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a, majoritatea cazurilor de modificari ale rezultatelor analizelor de laborator au fost tratate prin ajustarea dozelor. Cu tratamentul combinat peginterferon alfa-2a si Ribavirina, pana la 2% dintre pacienti au prezentat valori crescute de ALT care au dus la modifcarea dozei sau intreruperea tratamentului.

Hemoliza este reactia adversa toxica care limiteaza doza in cazul tratamentului cu ribavirina. La pana la 15% dintre pacientii tratati cu Ribavirina in doze de 1000/1200 miligrame ribavirina timp de 48 saptamani in asociere cu peginterferon alfa-2a si la pana la 19% dintre cei tratati in asociere cu interferon alfa-2a s-a observat o scadere a hemoglobinemiei la valori <10 g/dl. In cazul in care Ribavirina in doze de 800 miligrame ribavirina se administreaza concomitent cu peginterferon alfa-2a timp de 24 saptamani, 3% dintre pacienti au prezentat o scadere a hemoglobinemiei la valori <10 g/dl. Nu este de asteptat sa fie necesar ca pacientii sa intrerupa tratamentul numai datorita scaderii hemoglobinemiei. In majoritatea cazurilor scaderea valorilor hemoglobinei apare in prima perioada a tratamentului si se stabilizeaza odata cu o crestere compensatorie a reticulocitelor.

Majoritatea cazurilor de anemie, leucopenie si trombocitopenie au fost usoare (gradul 1 OMS). Modificari ale rezultatelor testelor de laborator de gradul 2 OMS au fost raportate pentru hemoglobina (4% dintre pacienti), leucocite (24% dintre pacienti) si trombocite (2% dintre pacienti). La 24% (216/887) si respectiv 5% (41/887) dintre pacientii la care s-a administrat Ribavirina in doze de 1000/1200 miligrame ribavirina 48 saptamani in asociere cu peginterferon alfa-2a au fost observate neutropenie moderata (numarul absolut de neutrofile (NAN): 0,749-0,5 x 109/l) si severa (NAN: < 0,5 x 109 /l).

La unii pacienti tratati cu Ribavirina in asociere cu peginterferon alfa-2a sau interferon alfa-2a s-a observat o cre. tere a valorilor acidului uric si a bilirubinemiei indirecte asociata cu hemoliza, iar valorile au revenit la nivelul initial intr-o perioada de 4 saptamani dupa incheierea tratamentului. In cazuri rare (2/755), acestea au fost asociate cu manifestari clinice (guta acuta).

Valori de laborator la pacienti cu infectie concomitenta HIV –VHC. Chiar daca toxicitatea hematologica, neutropenia, trombocitopenia si anemia, apar mai frecvent la pacientii cuinfectatie concomitenta cu HIV -VHC, majoritatea pot fi controlate prin modificarea dozei si utilizarea factorilor de crestere sau, mai putin frecvent, prin intreruperea prematura a tratamentului. Scaderea numarului absolut al neutrofilelor sub 500 celule/mm3 a fost observata la 13% si 11% dintre pacientii tratati cu peginterferon alfa-2a in monoterapie, respectiv in terapie combinata. Scaderea numarului trombocitelor sub 500 000/mm3 a fost observata la 10% si 8% dintre pacientii tratati cu peginterferon alfa-2a in monoterapie, respectiv in terapie combinata. Anemia (hemoglobina <10 g/dl) a fost raportata la 7% si 14% dintre pacientii tratati cu peginterferon alfa-2a in monoterapie, respectiv in terapie combinata.

Supradozaj:

In studiile clinice nu a fost raportat nici un caz de supradozaj cu Ribavirina. Hipocalcemia si hipomagnezemia au fost observate la pacientii la care s-a administrat o doza de patru ori mai mare decat doza maxima recomandata. In cele mai multe cazuri ribavirina s-a administrat intravenos. Ribavirina nu se elimina eficace prin hemodializa.

Pret:

Ribavirina (Copegus) 200 mg este disponibil in farmacii la un pret mediu de 650 lei.

Nu folositi informatiile din prezentul prospect, in scopul tratarii oricaror probleme de sanatate sau de inlocuire a medicamentelor, tratamentelor prescrise de persoanalul medical autorizat. Acest prospect reprezinta doar o sursa de informare si nu inlocuieste sfatul medicului. Pentru orice problema adresati-va medicului sau farmacistului de care apartineti.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 23 august, 2012, 9:24

2 Discutii la Ribavirina

  1. Niculita Romeo 02/02/2013 at 11:22

    In 2005 am facut anevrism cerebral,in 2010 depistat diabet tip 2 insulino dependent, in 2011 infarct cu operatie de 3 by-passuri,inceput de retinopatie diabetica.In 2012 am fost depistat cu hepatita c virala- fibrotestul indica F4.Este posibil sa pot face tratament cu Ribavirina si Interferon ? cu multumiri

    Răspunde
    • DoctorFrog 04/02/2013 at 13:20

      Teoretic este posibil.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *