Prima Pagina » Sanatate A-Z » Dermatologie » Sancroid

Sancroid

Termen de Sancroid este folosit pentru a desena asemanarea unei leziuni cu sancrul.

Sancrul moale este o boala cu transmitere sexuala, mai frecvent diagnosticata la barbati, caracterizata prin aparitia unei papule rosii cu o baza eritematoasa, care progreseaza spre o ulceratie dureroasa, situata la nivelul zonei genitale sau perianale si insotita de adenopatie inghinala dureroasa.

 Sancrul moale sau sancroidul este cea mai raspandita dintre ulceratiile genitale in Asia de Sud-Est si Africa, dar se intalneste si in Europa si America de Nord. Agentul etiologic este Haemophilus ducrey, un cocobacil gram negativ, parazit obligatoriu, prezent pe mucoasele omului si ale unor specii de animale.

Diagnosticul numai pe baza semnelor clinice este dificil, necesitand efectuarea diagnosticului diferential cu alte ulceratii genitale:

  •  herpesul genital: ulcere multiple, dureroase, superficiale care dispar in 2-4 saptamani
  •  sifilisul (sancrul dur): ulcer nedureros si ganglioni limfatici mariti
  •  limfogranulomatoza veneriana: papule mici, nedureroase de obicei pe penis sau vulva, urmate de abcese ganglionare inghinale care ulterior se sparg formand multe fistule (orificii prin care se scurge puroiul)
  •  donovanoza (granulomul inghinal): noduli subcutanati, care se sparg pentru a forma ulcere rosii, carnoase, nedureroase.

Examinarea la microscop a unei probe patologice colorate Gram poate evidentia prezenta cocobacililor gram-negativi caracteristici, dar un diagnostic precis de sancru moale se pune pe cultivarea produsului patologic recoltat din leziune; cultivarea necesita medii speciale pentru Haemophilus ducrey. Uneori poate fi necesara si biopsia.

Deoarece sancrul moale insoteste frecvent ale boli venerice, ca sifilisul sau herpesul genital, depistarea sancroidului impune si investigarea altor boli cu transmitere sexuala. De asemenea, sancrul moale este asociat si cu infectia HIV.

Tratamentul ulceratiilor genitale poate fi indicat de catre medicul ginecolog sau de catre medicul dermato-venerolog.

Cu toate ca este natural sensibil la ampicilina si cloramfenicol, cel mai adesea sunt izolate tulpini rezistente la ampicilina, cloramfenicol, tetracicline si sulfonamide.

Cu toate acestea se poate incerca tratamentul cu unul din urmatoarele regimuri terapeutice:

  •  ceftriaxona, 250mg injectie intramusculara, in doza unica
  •  eritromicina, 500mg oral, de 3 ori/zi, timp de 7 zile
  •  trimetoprim/sulfametoxazol, 2 tablete de/zi, timp de 7 zile
  •  ciprofloxacina, 500 mg oral, de 2 ori/zi, timp de 3 zile.

Daca infectia nu raspunde prompt la tratament se recomanda efectuarea antibiogramei pentru determinarea sensibilitatii la antibiotice.

In lipsa tratamentului sancrul moale se vindeca in cateva saptamani cu formarea unor cicatrici adanci, dar exista si riscul suprainfectarii cu alte bacteriii rezultand o inflamatie extensiva.

Profilaxia impotriva infectiei cu Haemophilus ducrey consta in utilizarea mijloacelor contraceptive de bariera care protejeaza si impotriva bolilor cu transmitere sexuala..

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 12 aprilie, 2013, 15:31 Afisari: 71

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *