Prima Pagina » Sanatate A-Z » Medicina Interna » Simptome Functionale in Patologia Vaselor Periferice

Simptome Functionale in Patologia Vaselor Periferice

Tulburarile periferice pot fi datorite unor afectiuni organice sau unor tulburari arteriale functionale. Trebuie retinut faptul ca nu orice tulburare la nivelul membrelor (durere, modificare de temperatura sau culoare) traduce o afectiune vasculara, in multe cazuri fiind vorba de o boala reumatica, neurologica, o polinevrita etc.

Manifestari functionale

Cele mai importante manifestari functionale sunt:

Oboseala la mers (foarte semnificativa si precoce): carcei si mai ales parestezii, fie cu caracter de arsura sau amorteala, fie cu caracter de frig sau hiperestezie.

Durerea este simptomul dominant. Cea mai semnificativa este durerea care apare la efort, in special la mers, si calmata prin repaus, cu sediul in gamba, exceptional deasupra genunchiului. Are caracter de crampa. Se numeste claudicatie intermitenta si este datorita aproape totdeauna unei arteriopatii periferice organice.

Durerea spontana, continua, de repaus, apare mai tarziu si denota un stadiu tardiv, care preceda aparitia tulburarilor trofice. Este datorita unei nevrite ischemice, este difuza, continua, atroce, refractara, la tratament, se intensifica la caldura si efort si nu permite somnul.

Aparitia subita a unei dureri profunde, intense, insotita de paloare si raceala locala, cu impotenta functionala totala, denota o osbtructie arteriala acuta (embolie sau tromboza).

Cand durerile sunt simetrice, interesand ambele maini, declansate de frig, la inceput cu paloare si raceala, apoi cu cianoza si furnicaturi, aparand in special la femei, exprima de obicei o tulburare functionala: boala Raynaud.

Examenul obiectiv

Examenul obiectiv furnizeaza relatii importante, prin inspectie putandu-se constata atrofia unui membru (obliterare arteriala cronica), paloarea tegumentelor (spasm sau obstructie arteriala), modificarea tegumentelor si a fanerelor (piele lucioasa, atrofica, par rar si subtire, unghii groase si deformate). Aceste modificari indica o suferinta arteriala avansata. Uneori apar ulceratii mici, de obicei interdigitale, gangrena umeda (prin suprainfectie), cu edem si limfangita, sau uscata, cand tesuturile periferice sunt necrozate, negre-violacee, uneori eliminandu-se spontan. Se ivesc de obicei la varful degetelor sau calcai. Cand sunt masive, indica o tromboza sau embolie grava.

Edemul apare in tromboflebite sau in insuficienta venoasa cronica.

Palparea permite aprecierea pulsului arterial, care trebuie cercetat sistematic, bilateral, in repaus si efort, la toate arterele la carotida (pe marginea anterioara a sterno-cleidomastoidianului), la humerala (la nivelul marginii interne a bicepsului), la femurala (in triunghiul Scarpa, sub arcada crurala), la poplitee (pe fata posterioara a genunchiului, cu gamba flecata), la tibiala posterioara (in jgheabul retromaleolar intern), la pedioasa (la gatul piciorului). Absenta pulsului indica un stadiu avansat de ischemie periferica. Prin palpare se apreciaza si temperatura tegumentelor. Se face cu dosul mainii in regiuni simetrice. Tegumentele sunt reci in insuficienta arteriala acuta si cronica si calde in tromboflebite.

Explorari functionale

Proba mersului intr-un ritm de 120 pasi/min. sau ridicarea pe varful picioarelor in acelasi ritm permit aprecierea claudicatiei intermitente.

Ischemia plantara: la normal, ridicarea unui membru timp de 30″ produce o usoara paloare. In obstructii arteriale apare rapid o lividitate. La aceiasi bolnavi efortul de flexie si de extensie a piciorului ridicat produce rapid paloare, oboseala si durere.

Eritoza decliva: la normal, coborarea membrului ridicat sub nivelul patului readuce culoarea normala in 5 – 10″. In insuficientele arteriale, timpul este mult prelungit.

Timpul de umplere venoasa este revenirea – la coborarea piciorului, a turgescentei venelor colabate prin ridicarea membrului. La normal are loc in 1-“; timpul este prelungit in insuficienta arteriala.

Oscilometria masoara oscilatiile arteriale cu oscilograful Pachon. Valorile se inregistreaza la ambele membre inferioare. In mod normal, la membrul pelvian, indicele oscilometric (valoarea oscilatiei maxime) este de 6 – 8 u. Valori sub 6 indica o tulburare a circulatiei arteriale. Metoda este limitata, explorand numai trunchiul arterial principal, nu si circulatia colaterala.

Arteriografia este un examen foarte important, care da relatii asupra sediului, naturii, naturii si intinderii leziunilor. Substanta radiopaca, de regula un compas iodat, se injecteaza repede in artera branhiala pentru membrul toracic, in femurala pentru membrul pelvian si in aorta in caz de obstacol sus-situat.

Fonocardiograma este o metoda de explorare, folosita pentru stabilirea sediului suflurilor cardiace, prin inregistrari grafice.

Cateterismul cardiac este o tehnica speciala care consta in introducerea in circulatie a unui tub subtire, numit Cateter, pentru localizarea obstacolelor si defectelor congenitale si pentru determinarea altor parametrii. Este indispensabil in explorarea cardiopatiilor congenitale si a valvuropatiilor dobandite.

Ecocardiografia, utilizeaza reflectarea ultrasunetelor la nivelul unei zone de contact dintre doua medii cu densitate diferita. Ecourile sunt amplificate, transmise unui Osciloscop si inregistrate.

Investigatiile radioizotopice au fost introduse recent in explorarea cardiovasculara.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 17 ianuarie, 2013, 10:36

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *