Prima Pagina » Sanatate A-Z » Pneumologie » Sindromul Bronsitic

Sindromul Bronsitic

Facies de Pink Puffer

Degete hipocratice

Facies de Blue Bloatter

Prin bronsita se intelege o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei arborelui traheo-bronsic, insotita de modificarea secretiei bronsice.

Sindromul de bronsita acuta:

Bronsita acuta este o boala a cailor respiratorii, cu evolutie de scurta durata, neisotita de modificari radiologice.

Etiologie:

  • virusuri: mai fecvent intalniti virusurile gripale A, B; virusurile paragripale, virusul sincitial respirator, adenovirusuri, coronavirusuri, mixovirusuri, enterovirusuri;
  • bacterii: bronsita acuta bacteriana apare de obicei in evolutia unei bronsite acute virale, prin suprainfectarea acesteia cu flora orofaringiana;
  • substante chimice: bronsita acuta poate surveni prin expunere profesionala sau accidentala la substante chimice.

Manifestari clinice:

Simptomul dominant este tusea seaca, initial, precedata de cele mai multe ori de catar naso faringian (rinita, rino-sinuzita, angina). Poate aparea si subfebrilitate; dispneea si/sau cianoza apar atunci cand se asociaza un sindrom obstructiv de cai aeriene superioare, sau de cai aeriene intrapulmonar, atunci cand intervine bronhospasmul. Examenul fizic evidentiaza un murmur vezicular normal sau inasprit si raluri bronsice uscate -romflante si/sau sibilante. La cateva zile de la debutul bolii apare expectoratie cu sputa mucoasa sau muco-purulenta, care la inceput se elimina greu. Radiologic examenul este normal.

Forme clinice de bronsita acuta:

Bronsiolita acuta – afecteaza bronhiile mici si bronhiolele, care sunt blocate de mucus aderent si vascos. Apare in special la copii, in cursul evolutiei unei viroze. Boala este foarte severa, se manifesta prin dispnee marcata si prezenta de raluri sibilante si subcrepitante fine bilateral.

Bronsitele hemoragice – cu spute hemoptoice sau chiar hemoptizii, apar mai ales in cazul gripelor sau al spirochetozelor bronsice;

Bronsita secundara, dependenta care ascunde o alta afectiune, este intalnita in:

  • unele boli infecto-contagioase, constituind debutul acestora: rujeola, gripa, tuse convulsiva;
  • afectiuni pulmonare mai severe: pneumonie, bronhopneumonie;
  • tuberculoza pulmonara , cancer pulmonar, situatii in care bronsita treneaza peste doua saptamani si are tendinta sa se agraveze, in pofida tratamentului aplicat.

Evolutia bronsitei acute:

Tusea si expectoratia diminueaza progresiv, in 1-3 saptamani, prognosticul fiind in majoritatea cazurilor favorabil. Evolutia poate fi severa la varstnici si la cei cu boli cronice. Uneori dupa bronsita acuta bolnavul poate ramane cu o hiperreactivitate bronsica aproximativ patru saptamani. Persistenta acesteia mai mult de patru saptamani poate semnifica debutul unui astm bronsic sau al unei bronhopneumopatii cronice obstructive.

Sindromul de bronsita cronica:

Bronsita cronica simpla, se caracterizeaza prin tuse cronica sau recurenta, minim trei luni pe an, timp de doi ani consecutiv, insotita de expectoratie cu sputa cu aspect variabil, mucoasa sau muco- purulenta. Este obligatoriu ca aceste simptome sa nu se datoreze unor afectiuni pulmonare cum ar fi tuberculoza, neoplasmul pulmonar, bronsiectaziile. Bronsita cronica simpla constitue rezultatul expunerii indelungate la iritanti bronsici, la indivizii fara reactivitate bronsica.

Bronsita cronica obstructiva, reprezinta termenul folosit pentru bolnavii cu bronsita cronica simpla, la care obsrtuctia cailor respiratorii mici a devenit partial ireversibila. Acestia prezinta:

  • tuse cronica sau recurenta, minim trei luni pe an, doi ani consecutiv;
  • expectoratie cu sputa mucoasa sau mucopurulenta;
  • dispnee persistenta sau intermitenta.

Emfizemul pulmonar, se caracterizeaza prin dilatarea spatiilor aeriene situate distal de bronhiolele terminale, asociata cu distrugerea peretilor alveolari. Emfizemul pulmonar se asociaza frecvent cu bronsita cronica obstructiva in cadrul sindromului de bronhopneumopatie obstructiva (BPOC). In prezent termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica obstructiva si emfizem pulmonar, la care exista o intricare a celor doua entitati cu predominanta uneia dintre ele.

Factorii predispozanti ai bronsitei cronice:

  • Fumatul;
  • Poluarea atmosferica;
  • Factori ocupationali;
  • Infectii;
  • Factorii genetici.

Manifestari clinice:

In bronsita cronica simpla, simtomatologia se caracterizeaza prin tuse si expectoratie.

  • Tusea este mai ales matinala, declansata de aerul rece, atmosfera poluanta sau fumul de tigara, in timp tusea devine frecventa, apare si in timpul zilei si se accentueaza noaptea; se exacerbeaza in timpul infectiilor intercurente;
  • Expectoratia – de obicei mucoasa, de culoare alba; in timpul puseelor de acutizare a bronsitei, sputa devine muco-purulenta sau purulenta. Uneori sputa este abundenta in asa numitele forme bronhoreice; din cauza leziunilor mai profunde pot aparea spute hemoptoice sau chiar hemoptizii repetate, situatie in care trebuie suspectate asocierea cancerului bronsic sau TBC pulmonar.

La examenul obiectiv se constata:

  • in formele usoare, examenul clinic poate fi normal;
  • pe masura ce boala avanseaza se deceleaza: murmur vezicular diminuat difuz, cu expir prelungit; raluri bronsice uscate (romflante si sibilante) si umede(subcrepitante) diseminate bilateral.

Bronsita cronica astmatiforma:

La simptomatologia prezentata anterior se asociaza episoade de bronhospasm, caracterizate prin dispnee predominant expiratorie, insotita de wheezing. Dispneea se instaleaza brusc si este reversibila, aparand sub forma unor accese asemanatoare celor din astmul bronsic. La examenul obiectiv, se deceleaza modificarile prezente la bronsita cronica simpla, iar in timpul acceselor de bronhospasm apar: expir prelungit si accentuarea ralurilor romflante si sibilante diseminate bilateral.

Bronhopneumopatia cronica obstructiva – BPOC:

BPOC se caracterizeaza prin:

  • Tuse cronica sau recurenta minim trei luni pe an; cel putin trei luni consecutiv
  • Expectoratie cu sputa cu aspect variabil, muco purulenta sau purulenta
  • Dispnee persistenta sau intermitenta, cu weezing diurn sau nocturn si reducerea VEMS sub 60%. Uneori se asociaza simptomatologia cordului pulmonar cronic -complicatie frecventa a BPOC – cu edeme ale membrelor inferioare, hepatomegalie de staza, jugulare turgescente.

In BPOC se descriu doua sindroame clinice, in functie de predominanta bronsitei sau a emfizemului:

Tipul A cu predominanta emfizemului:

Clinic:

  • Dispnee progresiva, initial la efort ulterior si in repaus;
  • Tuse relativ rara, putin productiva, cu sputa mucoasa;
  • Rare episoade de acutizare infectioasa.

La examenul clinic obiectiv se constata:

  • Pacient picnic, uneori obez, facies de „pink-puffer”
  • Tahicardie de repaus, expir prelungit, avand aproape permanent buzele intredeschise;
  • Toracele aste emfizematos,
  • La palparea toracelui, ampliatii reduse bilateral, uneori semnul Hartzer pozitv (palparea ventriculului drept in epigastru)
  • La percutia toracelui, hipersonoritate si micsorarea matitatii cardiace;
  • La auscultatie murmur vezicular diminuat, expir prelungit, rare raluri sibilante fine, zgomote cardiace diminuate, galop protodiastolic, datorita insuficientei cardiace drepte.

Tipul B cu predominanta bronsitei:

Clinic:

  • Istoric de tuse productiva, de mai multi ani, aparuta la un fumator, initial in anotimpul rece, apoi devenita purulenta si severa;
  • Tusea se accentueaza in perioadele de acutizare infectioasa, cand este insotita de expectoratie mucoasa sau mucopurulenta;
  • Dispneea are un caracter ondulant, exacerbandu- se in timpul perioadelor infectioase.

La examenul clinic obiectiv se constata:

  • Pacient obez, cu facies de „blue-bloatter”, cianotic. Cianoza apare initial in timpul puseelor infectioase capatand ulterior caracter permanent;
  • Degete hipocratice ca semn al bronsitei cronice cu poliglobulie secundara, pot fi uneori marca unui neoplasm bronhopulmonar asociat;
  • Semne de cord pulmonar cronic – se asociaza frecvent edeme, jugulare turgescente, hepatomegalie de staza;
  • Percutia toracelui-de obicei normala;
  • Auscultatia deceleaza MV normal, sau diminuat; raluri romflante si sibilante, cu localizare modificata de tuse, raluri subcrepitante in perioadele de acutizare a tusei, galop protodiastolic in caz de insuficienta cardiaca dreapta.

Radiologic:

  • In tipul A – hipertransparenta pulmonara;
  • In tipul B – aspect normal, sau desen bronhovascular accentuat de staza, cardiomegalie.

Testele functionale respiratorii evidentiaza:

Capacitate pulmonara totala:

  • crescuta in tipul A;
  • normala sau usor scazuta in tipul B;

Volumul rezidual crescut – mai mult in tipul B.

VEMS:

  • normal in tipul A;
  • scazut in tipul B.

Examenele de laborator:

  • poliglobulie;
  • hipoxemie.

EKG: normala in stadiile initiale ale bolii, ulterior reflectand aparitia decompensarii cardiace: deplasarea la dreapta a axei QRS, unda „P” de tip pulmonar.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 4 iulie, 2012, 10:07

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *