Prima Pagina » Sanatate A-Z » Gastroenterologie » Sindromul constipatiei

Sindromul constipatiei

Constipatia este un sindrom, ce se defineste ca o tulburare a defecatiei. Evacuarea intestinala difera de la o persoana la alta de la 3 scaune pe zi la un scaun’in 3 zile, variind in functie de varsta, cantitatea si felul alimentatiei, de starea fizica si psihica. Desi constipatia a fost definita ca o micsorare a frecventei scaunului la 2 ori pe saptamana si mai putin, frecventa aparte nu este principalul criteriu. Unele persoane cu frecventa normala a scaunului au senzatie de disconfort la defecatie, cu sau fara scaun mic sau dur. Cu tel de diagnostic medicul trebuie sa foloseasca atat criteriile subiective cat si cele obiective.

  • Sistemele afectate: gastrointestinal.
  • Ereditatea: se invoca cazuri de predispunere familiala.
  • Incidenta/Prevalenta – afectiune frecventa, pe parcursul vietii o suporta majoritatea populatiei.
  • Predominanta de varsta – mai frecvent in mica copilarie si la varstnici.
  • Predominanta de sex: Barbati < Femei


Semne si simptome – frecventa scaunelor mai rara decat cea perceputa de individ ca normala, consistenta scaunului mai dura decat cea “normala”, cantitate micsorata de mase fecale (< 35 g in 24 ore), lipsa iminentei consistente de defecatie, dificultati de eliberare a maselor fecale din rect, evacuare dureroasa a maselor fecale, senzatia de evacuare incompleta, senzatie de plenitudine abdominala sau slabiciuni secundare acestei evacuari intestinale inadecvate, tenesme.

Cauze sindrom constipatie:

  • tulburari electrolitice: – hipercalcemie, hipokaliemie,
  • tulburari hormonale: – hipotiroidism, diabet.
  • afectiuni congenitale: – megacolon agangliolitic, dolichocolon.
  • tulburari neuro-musculare congenitale sau dobandite (“pseudoobstructii”).
  • afectiuni sau tulburari concomitente.
  • impedimente mecanice (ileus sau obstructie).
  • aport inadecvat de lichide, fibre vegetale.
  • efect secundar al medicamentelor (anticolinergice, opiate).
  • abuz cronic de purgative sau clistere.
  • factori psihici, culturali, emotionali.
  • durere la defecatie (fisuri anale).

Factori de risc – extreme ale vietii (varsta foarte tanara sau foarte inaintata), nevroze, medicamente, mod de viata sedentar.

Diagnostic diferential – maladii congenitale, boala Hirschsprung; hipoganglionoza, dilatare congenitala de colon; sindromul colonului stang scurt; ileus meconial; scaun normal la bolnavul sau parintii anxiosi.

Investigatii de laborator – indicate doar in cazul suspiciunii unor afectiuni: – examenul scaunului: coprologic; coproparazitologic; analiza generala a sangelui pentru a detecta o anemie care poate sugera un neoplasm colorectal; electrolitii, calciul, glucoza sangelui; functia tiroidei.

Schimbari patologice – nu se gasesc in constipatia cea mai frecventa “functionala”, absenta sau micsorarea numarului de ganglii in megacolon congenital, tulburari neuromusculare in unele cazuri de “pseudoobstructie”.

Teste speciale – motilitatca anorectala in suspectie de boala Hirschsprung sau tulburari de motilitate anorectala.

Investigatii instrumentale – radiografia abdominala, irigografia cu bariu, manometria anorectala, biopsia anala.


Masuri generale – anularea medicamentelor ce ar putea cauza constipatia, sporirea aportului de lichide, corectarea dietei.

Dieta – in absenta cauzelor organice, se va spori aportul de fibre vegetale 15-30 g/zi (cereale, paine neagra, fructe, legume proaspete, tarate), se va incuraja consumul liber al lichidelor.

Educatia pacientului

  • constipatii usoare ocazionale pot fi si in norma.
  • reeducarea actului defecatiei: sa-si rezerve timp suficient pentru exonerare (cel putin 10-15 minute); dupa mese, mai ales dimineata, motilitatea intestinala este cea mai mare.
  • pacientul trebuie sa mearga la scaun imediat, ori de cate ori simte necesitate.
  • activitatea fizica moderata zilnica (mersul pe jos 2 ore pe zi, dusuri, sport).
  • folosirea fibrelor vegetale in cantitati prea mari produce flatulenta si meteorism.
  • constipatia cronica necesita insistenta curativa, uneori e nevoie de cateva saptamani pentru a normaliza scaunul.


Profilaxie – deoarece unii pacienti au predispunere la constipatii, sunt importante instructiunile despre dieta oportuna, reeducarea actului dcfecatiei, realizarea unui echilibru psihoafectiv, se accentueaza rolul activitatii fizice zilnice.

Complicatii posibile:

  • megacolon dobandit: in constipatii severe, de lunga durata.
  • colon catartic: in cazul folosirii indelungate a clisterilor.
  • tulburari hidroelectolitice (pierderi): in abuz de laxative.
  • ulceratii rectale: corelate cu colizia recurenta de fecale.

Prognostic si evolutie – constipatia ocazionala, de scurta durata, ce raspunde la masurile obisnuite nu are prejudiciu asupra sanatatii, constipatia habituala poate deveni o problema de lunga durata.

Diverse conditii asociate – tulburari generale, cum ar fi la cei de varsta inaintata sau pe fondul altor afectiuni.

Factori legati cu varsta:

Pediatrici: excludeti boala Hirschprung

Geriatrici: persoanele care pe parcursul vietii nu au suferit de constipatii, rar o dobandesc doar din cauza varstei. La persoanele care au suferit pe parcursul vietii de constipatie, o data cu varsta se agraveaza aceasta suferinta. Cu varsta creste incidenta neoplasmului colorectal, care poate fi asociat cu constipatia.


Sarcina – femeile cu predispunere la constipatie pot avea o agravare a ci in al 3-lea trimestru de sarcina, ceea ce necesita corectia alimentatiei si folosirea suplimentelor speciale.

Articole Similare:

Ultima actualizare: sâmbătă, 29 octombrie, 2011, 19:54

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *