Prima Pagina » Sanatate A-Z » Neurologie » Sindromul de Neuron Motor Central

Sindromul de Neuron Motor Central

Sindromul de Neuron Motor Central

Fasciculul piramidal este portiunea initiala a caii motorii si este format de axonii neuronilor motori centrali, care isi au corpurile celulare localizate in circumvolutia frontala ascendenta. Fasciculul piramidal leaga scoarta motorie cu neuronul motor periferic. Ansamblul de simptome provocate de leziunile fasciculului piramidal pe traiectul sau encefalic sau medular poarta numele de sindrom de neutron motor central sau sindrom piramidal.

Cauze

Apare in accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale si medulare, mielite, fracturi de rahis, scleroza laterala amiotrofica etc. Semnele clinice principale constau in pareze sau paralizii ale miscarilor voluntare, cu sediul de obicei in partea opusa leziunii (datorita incrucisarii caii motorii).

Paralizia cuprinde teritorii intinse (hemiplegie, paraplegie). Este spasmodica, fie de la inceput, fie dupa o perioada scurta de paralizie flasca. Reflexele osteotendinoase sunt exagerate dupa prima perioada de diminuare (faza de soc). Semnul Babinski este prezent, tulburarile sfincteriene sunt obisnuite, iar atrofia musculara, absenta.

Simptome

Manifestarea principala a sindromului piramidal este hemiplegia, caracterizata prin pierderea motilitati voluntare a unei jumatati a corpului, datorita lezarii unilaterale a caii piramidale. Cauzele principale sunt: accidentele vasculare cerebrale, tumorile intracraniene si, mai rar, traumatismele. In general, hemiplegia evolueaza in doua faze: prima, de hemiplegie flasca, cu hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite, a doua de hemiplegie spasmodica, cu contractara si reflexe exagerate.

Debutul poate fi progresiv (tulburari de mers, de vorbire, jena in miscari etc.). Cel mai adesea este brusc, iar uneori este de o brutalitate extrema (bolnavul intra in coma).

Principalele aspecte clinice sunt urmatoarele:

Hemiplegia cu coma: bolnavul este inconstient, membrele, ridicate pasiv si lasate sa cada, cad mai brusc si mai inert pe partea hemiplegica. Hemifafa paralizata este mai atona, aparand semne de paralizie, comisura bucala de partea paralizata coborata santul nasolabial sters, reflexul cornean abolit de partea hemiplegiei. Frecvent exista o deviatie conjugala a capului si ochilor. Semnul Babinski este prezent. Apar modificari de tonus si reflex.

Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin semne de paralizie faciala, iar la nivelul membrelor inferior si superior hemiplegice, forta musculara este abolita, hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite, semnul Babinski prezent.

Hemiplegia spasmodica apare dupa perioada de hemiplegie flasca. Se caracterizeaza prin forta musculara de obicei diminuata mult, contractura si reflexe exagerate, semnul Babinski prezent, apar sincinezii.

Sindromul paraplegic

Sindromul paraplegic: paraplegia este paralizia celor doua membre inferioare. Cand deficitul motor este incomplet, se numeste parapareza. Paraplegia apare fie in leziunea neuronului motor central (traiectul intramedular), cand sunt prezente tulburarile sfincteriene (retentie de urina si fecale) si semnul Babinski bilateral, fie in cea a neuronului motor periferic, cand’ aceste tulburari nu se ivesc. Semnul clinic comun este deficitul motor (disparitia sau diminuarea fortei musculare la nivelul membrelor inferioare).

Paraplegia poate fi flasca sau spastica.

a) Paraplegia flasca este produsa fie de lezarea neuronului motor central (forma centrala), fie de lezarea neuronului periferic (forma periferica). Semnele comune sunt deficitul motor (paraplegie), disparitia reflexelor si diminuarea tonusului muscular.

  • Forma periferica se caracterizeaza prin absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene si prin aparitia rapida a atrofiilor musculare. Apare in poliomielita poliradi-culonevrite polinevrite si tumori “de coada de cal” (deficit motor, mers in stepaj, tulburari sfincteriene, urinare si genitale).
  • Forma centrala, se caracterizeaza prin mari tulburari sfmcteriene prezenta semnului Babinski absenta atrofiilor musculare. Poate evolua catre paraplegia spastica. Apare in fracturile de rahis si mielita transversa. Aceasta ultima afectiune se caracterizeaza prin deficit motor total al membrelor inferioare, hipotonie, prezenta semnului Babinski, reflexe osteotendinoase abolite, tulburari sfmcteriene (incontinenta sau retentie de urina), tulburari trofice precoce (escare) si hipo- sau anestezie.

Etiologia este infectioasa (luetica, streptococica, stafilococica, virotica), alergica. Evolueaza fie catre exitus, prin escare sau infectie urinara, fie catre ameliorare progresiva, fie catre forme spastice.

b) Paraplegia spastica este datorita, intotdeauna, lezarii neuronului motor central. Semnele clinice sunt: diminuarea fortei musculare la nivelul membrelor inferioare, hipotonie, reflexe osteotendinoase exagerate, semnul Babinski prezent, tulburari sfincteriene. Se intalneste in morbul Pott, cancerul vertebral, tumori medulare, scleroza in placi, scleroza laterala amiotrofica, siringomielie, sindroame neuro-anemice, ca si in meningioamele paracentrale.

Tratament

Tratamentul neuropatiilor periferice are obiective mai putine decat cel al leziunilor SNC. In neuropatiile periferice obiectivul principal este cresterea fortei musculare si refacerea sensibilitatii in special la mana daca nervul contine fibre senzitive. Se stabileste de la inceput gradul de denervare musculara prin diagnostic electric si electromiografic. Daca denervarea este mare se aplica electrstimularile cu curenti de joasa frecventa in panta.

Kinetoterapia dispune de tehnici si elemnte de facilitare neuroproprioceptiva. Aceste elemente sunt exteroceptive (stimuleaza receptorii tegumentari), deci aplicate pe tegumentele supradiacente muschiului denervat (atingeri usoare, contactul manual, contacte scurte cu gheata, periaj etc.) si proprioceptive (stimularea receptorilor din articulatii, tendoane, muschi). Aplicarea elementelor proprioceptive sunt foarte eficiente si in special intinderile rapide (strech- ul rapid) la care se pot adauga o rezistenta pentru a creste racolarea de cat mai multe unitati motorii. Alte elmente proprioceptive sunt: tapotajul pe corpul muscular, vibratiile etc.

Trebuie tonifiata si musculatura invecinata musculaturii paralizate, bazandu-ne pe teoria iradierii exitatiilor la muschii paralizati – folosind diagonalele Kabat. Nu trebuie aplicate excesiv elemntele de facilitare (in general de 2-3 ori) deoarece apare adaptarea, respectiv scaderea exitabilitatii.

Indiferent de gradul de denervare musculara, chiar totala (F = 0), trebuie aplicate strech-uri (intinderi) si orice fel de stimulare pentru a mentine troficitatea muschiului astfel ca inervatia ce se dezvolta ulterior sa gaseasca muschiul (efectorul) viabil, trofic si nu retracturat (sclerozat). Daca exista FM = 3 se folosesc ex cu rezistenta.

In afara sedintelor de terapie, segmentele paralizate trebuie posturate in pozitii functionale, fiind necesare uneori atele, orteze pentru a preveni retractura muschilor paralizati.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 20 februarie, 2013, 10:24

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *