Prima Pagina » Sanatate A-Z » Gastroenterologie » Steatohepatita Non-Alcoolica

Steatohepatita Non-Alcoolica

Definitie

Steatohepatita Non-AlcoolicaSteatohepatita non-alcoolica (Non Alcoholic Steato Hepatitis) este o entitate caracterizata prin prezenta unei asociatii de steatoza NASH cu inflamatie si fibroza, ce apare la persoane care nu consuma alcool. Leziunile histologice sunt foarte asemanatoare cu cele din hepatita alcoolica (Alcoholic Steato Hepatitis = ASH).

Factorii etiologici

Factorii etiologici incriminati in NASH sunt:

  • obezitatea;
  • diabetul zaharat;
  • hipertrigliceridemia;
  • by-passul jejuno-ileal pentru obezitate morbida;
  • nutritia parenterala totala prelungita;
  • unele medicamente (amiodarona, diltiazemul, tamoxifenul);
  • expunerea ocupationala la solventi.

In practica zilnica factorii frecvent asociati steatohepatitei non-alcoolice sunt obezitatea, diabetul zaharat si hipertriglicedemia. 

Obezitatea este una din principalele tare ale lumii moderne, in unele tari ca SUA pana la 25% din populatie fiind obeza. Un IMC (indice de masa corporala) >30 kg/m2  predispune la aparitia NASH. Cu cat obezitatea este mai importanta cu atat mai frecvent apare NASH. In acelasi timp, nu toti pacientii cu NASH sunt obezi, unii din ei fiind normoponderali si au alte cauze generatoare de steatohepatita (cum ar fi dislipidemia, diabetul zaharat etc). In Romania, aproximativ 25% din adulti sunt supraponderali.

Diabetul zaharat noninsulinodependent este asociat adesea cu obezitatea si cu hipertrigliceridemia, toate cauze generatoare de NASH.

Patogenie

Prima etapa incriminata este aceea a unui aport crescut de acizi grasi la hepatocite (din cauzele descrise la etiologie) asociat cu o crestere a rezistentei la insulina (chiar si la nediabetici). Ca o consecinta a acestui aport crescut de grasimi, in hepatocite apare steatoza hepatica (ficatul gras) si cresterea betaoxidarii mitocondriale, cu aparitia de radicali liberi. Acesti radicali liberi realizeaza la nivel hepatocitar lezarea membranei celulare si moarte celulara, alaturi de aparitia leziunilor inflamatorii si respectiv a procesului de fibroza (steatohepatita).

Aspect histologic

Leziunile histologice in NASH sunt foarte asemanatoare cu cele din ASH (steatohepatita alcoolica sau ficatul alcoolic) si sunt reprezentate de steatoza macroveziculara, alaturi de fenomene inflamatorii (steatohepatita) cu prezenta corpilor Mallory, inflamatie predominent lobulara si fibroza perisinusoidala. In formele avansate de boala apare fibroza in punti (“bridging necrosis”) si in final ciroza hepatica.

Tablou clinic

Cel mai adesea pacientii cu steatohepatita non-alcoolica sunt asimptomatici, iar boala se descopera intamplator cu ocazia unui examen medical. In unele cazuri pacientii cu NASH pot prezenta astenie, dureri (jena) in hipocondrul drept, iar in caz de boala avansata cu aparitia cirozei hepatice, semnele tipice ale cirozei cum ar fi icterul sau ascita. De retinut insa ca cel mai adesea pacientii cu NASH sunt complet asimptomatici, iar boala se descopera int mplator.

Examenul clinic releva adesea un pacient obez, uneori cu un diabet zaharat cunoscut sau cu dislipidemie si la care se palpeaza un ficat marit de volum, cu o consistenta mai crescuta. Splina apare mai rar marita, in general in caz de boala avansata.

Examene paraclinice

Examenele de laborator care pot fi modificate sunt, in afara unei glicemii relevante pentru un diabet zaharat sau a unei hipertrigliceridemii, cresterea transaminazelor. Cresterea transaminazelor, ca o expresie a unei suferinte hepatocitare, apare usor pana la moderat crescuta (1,5 pana la 3 ori valorile normale). In general, GPT (ALT) este mai mult crescut decat GOT (AST). Uneori poate apare o crestere usoara a f osfatazei alcaline. Absenta cresterii gama-glutamiltranspeptidazei deosebeste NASH de ASH (steatohepatita alcoolica).

Ecografia hepatica este metoda imagistica cea mai simpla care poate diagnostica incarcarea grasa a ficatului cu o fidelitate destul de buna (aproximativ 70-80%). Aspectul ecograficatipic al ficatului steatozic este hiperecogen (“bright liver”) cu atenuare posterioara. In cazul unei NASH avansate cu aparitia cirozei hepatice, ultrasonografia poate demonstra prezenta unor semne tipice acestei boli cum ar fi: ascita, heterogenitatea hepatica, splenomegalia, semne de hipertensiune portala, hipertrofia de lob caudat.

Computer-tomografia poate estima semicantitativ continutul de grasime al ficatului, dar este o metoda relativ scumpa pentru aceasta estimare, astfel ca ecografia ramane metoda cea mai folosita in practica clinica.

Biopsia hepatica este metoda ideala (“gold standard”) care permite stadializarea exacta a unui pacient cu NASH. Totusi utilizarea de rutina a biopsiei hepatice la pacientii cu NASH este de discutat, din cauza frecventei mari a acestei boli, a prognosticului relativ bun al acestor pacienti si faptului ca rezultatul biopsiei nu modifica terapia. Poate fi utila pentru stadializarea exacta a bolii si stabilirea prognosticului (absenta sau prezenta fibrozei si mai ales a cirozei).

Exista unele date privind folosirea Fibroscanului (elastografie impulsionala) in evaluarea fibrozei din NASH.

Tratament

Tratamentul va avea o componenta dietetica si una medicamentoasa.

Cu privire la dieta, la pacientii cu obezitate va fi obligatorie scaderea in greutate, ca o prima etapa a terapiei. Slabirea in greutate trebuie sa se faca progresiv, iar activitatea fizica este indispensabila (ambele amelioreaza rezistenta la insulina). Adesea ajungerea la o greutate ideala la obezi va rezolva suferinta ficatului. La pacientii diabetici este foarte important un control strict al glicemiei pe termen lung. In caz de hipertrigliceridemie (cu sau fara hipercolesterolemie) dieta saraca in grasimi este obligatorie.

Tratamentul medicamentos cuprinde mai multe medicamente care pot fi utilizate:

  • metforminul (Meguan) care scade rezistenta la insulina (se administreaza chiar la nediabetici);
  • vitamina E (ca antioxidant);
  • acidul ursodeoxicolic (Ursofalk) se administreaza in doza de 10-15 mg/kg/corp/zi;
  • glitazonele.

Nici unul din medicamentele descrise mai sus nu si-a dovedit clar eficienta in NASH. Simplul tratament medicamentos in steatohepatita non-alcoolica, fara rezolvarea factorului cauzal (obezitate, dislipidemie) nu va duce la ameliorarea functiei hepatice, deci dieta este indispensabila.

Prognostic

Prognosticul NASH este bun in caz de steatoza hepatica sau de leziuni usoare de steatohepatita, iar in caz de fibroza hepatica sau mai ales ciroza hepatica acesta este mai rezervat. Slabirea ponderala progresiva (pana la greutatea ideala), impreuna cu activitatea fizica, controlul diabetului si al hipertrigliceridemiei sunt solutiile necesare pentru ameliorarea acestei suferinte hepatice.

Evolutie

Evolutia steatohepatitei nonalcoolice depinde in primul rand de factorii generatori, de importanta lor (severitatea obezitatii), cat si de rezolvarea cauzelor generatoare (scaderea in greutate, controlul diabetului sau al hipertrigliceridemiei). Aparitia leziunilor de fibroza fac mai greu reversibila histologia hepatica.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 5 decembrie, 2012, 10:54

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *