Prima Pagina » Sanatate A-Z » Medicina Interna » Stenoza Mitrala

Stenoza Mitrala

Bolile valvulare sunt cardiopatii valvulare cronice, caracterizate prin defecte ale aparatelor valvulare, in majoritatea cazurilor endocarditei reumatismale, mai rar sifilisului, aterosclerozei, endocarditei lente, traumatismelor sau malformatiilor congenitale. Importanta lor consta in complicatiile pe care le determina citand in acest sens in primul rand insuficienta cardiaca.

Pentru fiecare valvulopatie trebuie sa se precizeze diagnosticul anatomic (stenoza, sau insuficienta), etiologic (reumatismal, congenital etc.) evolutia (stabilizata, inactiva, proces reumatic activ, grefa septica) si functional. Clasificarea functionala imparte valvulopatiile in 4 stadii: stadiul I, fara limitarea activitatilor fizice, stadiul II cu reducerea usoara a activitatii fizice, stadiul III limitarea importanta a activitatii la eforturi mici si stadiul IV cu incapacitate pentru orice activitate. In acest stadiu sunt prezente simptomele insuficientei cardiace (dispnee de efort, ortopnee, astm sau edem pulmonar, raluri de staza, jugulara turgescenta, cianoza, hepatomegalie, edeme).

Definitie

Stenoza mitrala  este o modificare patologica a orificiului mitral, produsa de sudarea valvu-lelor cu stramtarea orificiului, impiedicand scurgerea sangelui din atriu in ventriculul stang in timpul diastolei. Prima consecinta a stramptarii orificiului mitral consta in scaderea debitului ventriculului stang. Pentru o perioada de timp, prin interventia unor mecanisme compensatoare –  dilatatie si crestere a presiunii diastolice in atriul stang – debitul ventriculului stang se mentine normal.

Cu timpul, fenomenele compensatoare sunt depasite, debitul cardiac scade si sangele stagneaza deasupra obstacolului – in atriul stang si in circulatia pulmonara -, ceea ce impune inimii drepte un efort suplimentar, din care cauza se hipertrofiaza, iar mai tarziu se decompenseaza. Cat timp debitul ventriculului stang ramane normal, stenoza mitrala este compensata si nu apar complicatii. Cand apar staza si hipertensiunea pulmonara, survin semne pulmonare, iar in ultima perioada, cand inima dreapta cedeaza, apar semnele insuficientei cardiace drepte.

Manifestarile clinice devin evidente cand suprafata orificiului mitral, care masoara 4-6 cm , scade sub 2 cm .

Etiologie

Boala este mai frecventa la femei, cauza principala fiind endocardita reumatismala. Originea congenitala este exceptionala.

Anatomie patologica

Anatomia patologica arata sudarea celor doua valvule mitrale, micsorarea ventriculului stang, dilatarea atriului stang, hipertrofia inimii drepte si leziuni pulmonare datorite stazei si hipertensiunii.

Simptome

Simptomatologia depinde de stadiul clinic. In primul stadiu – asimptomatic, subiectiv – nu apar decat semne fizice. La examenul clinic se constata, la palpare, freamat catar, iar la auscultarea cordului, o uruitura diastolica, fenomen datorit trecerii sangelui in diastola prin orificiul mitral micsorat: de asemenea, accentuarea primului zgomot la varf si a celui de-al doilea la orificiul pulmonar. Pulsul este mic, iar tensiunea arteriala scazuta, datorita debitului cardiac redus.

Examenul radiologic evidentiaza o inima de configuratie mitrala (cord ridicat), cu arcul inferior stang micsorat, cel mijlociu bombat si semne de marire a inimii drepte, EGG arata modificarea undei P, largita si uneori bifida.

In stadiul de hipertensiune pulmonara apar numeroase semne care atrag atentia bolnavului asupra suferintei sale; dispnee de efort, uneori ortopnee si chiar edem pulmonar acut, puseuri Jaronsitice cu tuse seaca sau cu expectoratie redusa, hemoptizii mici si repetate, usoara cianoza a fetei, palpitatii frecvente si precoce, uneori dureri precordiale si tulburari de ritm (in special fibrilatie atriala). Bolnavul este astenic.

In stadiul al treilea, de insuficienta cardiaca dreapta, dispar de obicei tulburarile din stadiul precedent, care traduc staza pulmonara, aparand semnele insuficientei cardiace drepte: edeme periferice, hempatomegalie, ascita. Pot surveni tromboze intracardiace (in special in atriul stang dilatat) si embolii in arterele periferice, cerebrale, renale si splenice etc.

Complicatii

Complicatiile sunt numeroase si apar de obicei in stadiul al doilea si al treilea: recrudescenta a infectiei reumatice, endocardita fenta, insuficienta cardiaca, tulburari de ritm, infarcte pulmonare, accidente tromboembolice etc.

Evolutie

Evolutia este lenta si progresiva. Evolutia si prognosticul depind de aparitia complicatiilor, in primul rand de frecventa recidivelor reumatismale si de starea miocardului, dar si de asocierea cu alte boli valvulare, de gradul stenozei, de modul de viata al bolnavului. Uneori stenoza ramane usoara si stationara, incat bolnavii pot duce o viata aproape normala.

Tratament

Tratamentul este in primul rand profilatic, urmarind prevenirea recidivelor reumatismale, a endocarditei lente si a insuficientei cardiace, prin evitarea eforturilor, dieta hiposodata, tratamentul infectiilor streptococice, o profilaxie de lunga durata cu penicilina, in stadiul de stenoza compensata se administreaza uneori calmante si se recomanda un regim de crutare. In aceste cazuri, sarcinile sunt adesea posibile, fara incidente. Cand apare hipertensiunea pulmonara, in special hemoptiziile, emboliile, edemul pulmonar si tulburarile de ritm, se recomanda interventia chirurgicala (comisurotomie).

Contraindicatiile comisurotomiei sunt: insuficienta cardiaca, endocardita lenta, infectia reumatica activa. Tulburarile de ritm se trateaza cu Digitala sau Chinidina, emboliile cu anticoagulante, iar insuficienta cardiaca, cu repaus, dieta hiposodata si digitala.

O alta interventie chirurgicala, se face pe cord deschis cu inlocuirea valvelor mitrale cu o proteza Starr-Edwards. Este superioara precedentelor si este indicata in stenoza mitrala si insuficienta mitrala si in caz de restenozare dupa comisurotomie.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 24 ianuarie, 2013, 10:00

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *