Prima Pagina » Corpul Uman » Structura analizatorului cutanat

Structura analizatorului cutanat

Analizatorul cutanat este cel mai intins, atat in ce priveste campul receptor, cat si caile de conducere si segmental central.

SEGMENTUL PERIFERIC – DE RECEPTIE, este situat in vastul teritoriu al tegumentului, care ocupa toata suprafata exterioara a corpului, si in care se gasesc foarte numeroase si variate tipuri de receptori ce determina sensibilitatile tactila (atingere), presionala, vibratorie, termica si dureroasa.

Acesti receptori sunt situati in toate cele trei componente ale tegumentului (epiderm, derm, hipoderm), si sunt fie terminatiuni nervoase libere, fie incapsulate sub forma unor corpusculi senzitivi la capatul unor dendrite, unii dintre ei fiind gasiti si in structuri subdiacente (tesut celular subcutanat, muschi, tendoane, periost, capsule si ligamente articulare, s.a.).

De remarcat prezenta in numar mult mai mare a receptorilor tactili in dermul degetelor si buzelor mai ales, ca si a receptorilor  termici indeosebi la nivelul tegumentelor mainii si fetei, loc unde si sensibilitatea este mult crescuta.

Spre deosebire de celelalte sensibilitati, sensibilitatea dureroasa nu are stimuli adecvati, orice excitant puternic, ce produce leziuni celulare, determina durerea, uneori aceasta putand fi un simptom elocvent al unei boli. Receptorii durerii – terminatiuni nervoase libere, se gasesc nu numai in structurile somatice, ci si in viscere unde insa sunt intr-o densitate mult mai mica, ceea ce determina specificul durerii viscerale, care e mai vaga si imprecis localizata.

Daca la nivelul tegumentului stimuli durerii sunt reprezentati de agenti chimici, mecanici, termici, electrici s.a. la nivelul viscerelor durerea este declansata de inflamatia acestora, distensia brusca sau spasmul unor viscere cavitare, ori tractiunea mecanica sau compresiunea etc.

SEGMENTUL DE CONDUCERE a analizatorului cutanat este reprezentat pentru pielea gatului, trunchiului si membrelor, de dendritele neuronilor exteroceptivi a celor 31 perechi de nervi spinali, care au originea reala in ganglionii spinali de pe radacina posterioara a acestor nervi. Axonii  neuronilor ganglionari fac sinapsa, in capul cornului posterior, sau in unii nuclei din bulb, cu al doilea neuron. Axonii acestor ultimi neuroni se incruciseaza cu cei de partea opusa si formeaza caile ascendente exteroreceptive, care ajung sa faca a doua sinapsa in unii nuclei de releu din talamus. Axonii nucleilor talamici se proiecteaza pe scoarta cerebrala.

Sensibilitatea exteroceptiva de la nivelul pielii capului, este, in majoritate, preluata de neuronii senzitivi ai nervului trigemen (V) situati in ganglionul Gasser. Dendritele acestor neuroni culeg de pe traiectul ramificatiilor sensitive ale celor trei ramuri ale nervului, aproape toata sensibilitatea pielii capului, cat si cea a cavitatii bucale, a foselor nazale si a cavitatilor lor anexe. Axonii neuronilor din ganglionul Gasser fac sinapsa cu al doilea neuron in nucleul senzitiv al trigemenului din trunchiul cerebral, iar axonii acestor ultimi neuroni sinapseaza in unii nuclei talamici de releu. Axonii neuronilor talamici se proiecteaza pe cortex.

SEGMENTUL CENTRAL cuprinde o arie intinsa din girusul postcentral, reprezentata prin homunculusul senzitiv, a caror segmente corporale cu o sensibilitate mai mare sunt mult mai intinse.

 

Articole Similare:

Ultima actualizare: marți, 15 noiembrie, 2011, 10:14

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *