Prima Pagina » Corpul Uman » Sistemul Nervos » Substanta cenusie

Substanta cenusie

Substanta cenusieSubstanta cenusie este formata din:

  • dintr-o retea cu dispozitie predominant transversala, cu fibre : – mielinice, majoritatea, numita NEUROPIL,  amielinice;
  • din neuroni (corpuri neuronale) asezati in ochiurile acestei retele, unde formeaza nuclei dispusi in columne (coloane).

Studiul substantei cenusii s-a facut la pisica, unde s-au descris 10 straturi numite lamele lui Rexed. La om, lamelatia este pastrata, desi este mai putin evidenta.

Lamele I-IV se gasesc in capul si colul cornului posterior. Aici ajung fibrele exteroceptive, dar si colaterale din caile cortico-spinale care moduleaza receptia. Axonii neuronilor de aici fie formeaza cai ascendente, fie fac sinapsa cu interneuronii.

  • Lama I corespunde nucleului Waldeyer
  • Lama II corespunde substantei gelatinoase Rolando
  • Lamele III si IV corespund nucleului propriu al capului cornului posterior
  • Lamele V si VI corespund bazei cornului posterior. (lama VI nu exista intre T4-L2)
  • Lama VII se gaseste lateral de substanta intermediara (comisura H-ului)

Aici se gasesc nucleii :

  • toracic
  • intermediomedial
  • intermediolateral
  • visceral
  • Lama VIII se gaseste in partea mediala a corpului anterior. Neuronii de aici moduleaza activitatea neuronilor γ.
  • Lama IX se gaseste in capul cornului anterior si este fragmentata prin emergenta radacinii anterioare a nervului spinal. Contine neuroni α, β, γ.
  • Lama X se gaseste in comisura H-ului; contine substanta reticulata centrala + substanta intermediara anterior si posterior.

In substanta cenusie exista trei tipuri de neuroni:

I. Neuroni radiculari: axonii acestora formeaza radacina anterioara

II. Neuroni cordonali: axonii acestora trec in substanta alba si formeaza fascicule ascendente in cordoanele medulare

III. Neuroni de asociatie: axonii lor nu parasesc substanta cenusie si pot fi homolaterali / contralaterali / comisurali / intrasegmentari / intersegmentari.

 

I. Neuronii radiculari sunt de doua feluri:

  • vegetativi
  • somatici

A) Neuronii vegetativi formeaza in lama VII trei subcoloane de nuclei:

  1. nucleul intermediomedial este efector si trimite eferente catre urmatorul nucleu (2)
  2. nucleul intermediolateral care de sus in jos contine nucleii :
  • C8, T1-T2 nucleul iridodilatator
  • T3-T5 nucleul cardioaccelerator
  • T6-L2 nucleul abdominopelvin
  • Dispusi difuz in toata maduva sunt neuroni vasomotori, sudoripari, piloerectori
  1. nucleul parasimpatic pelvin S2-S4 – de aici pleaca nervul pelvic, aici se gaseste centrul erectiei

Fibrele plecate IR-D trec prin ansa subclavie  → ganglionul stelat → plex carotic → ganglion ciliar → iridodilatatie. Iritarea acestor fibre ( prin compresia ganglionului stelat de o coasta cervicala, inflamarea varfului plamanului ) se manifesta prin midriaza.

B)Neuronii somatici sunt de trei tipuri: α, β, γ (γ1 si  γ2)

  1. neuronii α – α tonici, pentru fibrele musculare cu contractie lenta
  • α fazici pt. fibrele musculare cu contractie rapida
  • se supun feedback-ului unor neuroni inhibitori Renshaw

2.  neuronii β – pentru fibrele musculare cu contractie lenta si pentru fibrele intrafusoriale cu sac nuclear

3.  neuronii γ – γ1 dinamici pentru fibrele intrafusoriale cu sac nuclear

  • γ2 statici pentru fibrele intrafusoriale cu lant nuclear
  • reprezinta calea motorie finala

Si neuronii somatici vor forma coloanel de nuclei in cornul anterior.

Sunt descrise trei coloane de nuclei:

1. Coloana centrala

  • intre C1→C5 este nucleul accesor care inerveaza muschii trapez si SCM
  • intre C3→C5 se gaseste nucleul frenic ce inerveaza diafragmul
  • intre L2→S2 se afla nucleul lombosacrat pt diafragma pelvina

2. Coloana mediala are doi nuclei : dorsomedial si ventromedial; acestia inerveaza:

– mmuschii lungi axiali
– muschii jgheaburilor paravertebrale
– muschii peretilor trunchiului

3. Coloana laterala are patru nuclei:

  • nucleul ventral pentru muschii centurilor scapulara si pelvina
  • nucleul ventrolateral pentru muschii articulatiilor umarului sau soldului
  • nucleul dorsolateral pentru muschii articulatiilor cotului sau genunchiului
  • nucleul retrodorsolateral pentru muschii mainii sau piciorului

Intre neuronii somatici si muschii individuali nu exista o corelatie functionala directa ci mai degraba un grup neuronal stimuleaza un grup muscular care face aceasta miscare intr-o articulatie.

II. Neuronii cordonali

Axonii neuronilor cordonali formeaza fascicule ascendente in coloanele maduvei spinarii. Exista doua fascicule strans legate de neuronii cordonali:

  • fascicul pericornural anterior ce pare a fi legat de calea spinocerebeloasa anterioara
  • fascicul dorsolateral care se gaseste intre capul cornului posterior pana aproape de periferia maduvei. Acest fascicul contine diviziunea laterala a radacinii posterioare a nervului spinal si conexiuni cu lamele I si II.

Nucleii cordonali propriuzisi sunt:

  1. Stratul zonal Waldeyer care corespunde lamei I
  2. Substanta gelatinoasa Rolando care corespunde lamei II
  3. nucleul propriu al cornului posterior care corespunde lamelor III,IV si V
  4. Nucleul toracical lui Clarck se gaseste in lama VII in partea ei mediala, dorsal de nucleul intermedio-medial
  5. Nucleul visceral se gaseste in lama VII, dorsal de nucleul intermediar lateral
  6. Nucleul cervical e in dreptul lui C1-C2, in partea laterala a lamei V
  7. Nucleii comisurali:
  • comisural anterior (CA)
  • comisural posterior (CP)

Substanta gelatinoasa se prelungeste in bulb cu nucleul tractului spinal al trigemenului. Substanta gelatinoasa si nucleul propriu au cel mai mare grad de convergenta a informatiei, drept urmare se pierde specificitatea informatiei si atunci in functie de starea initiala a neuronului de aici se poate schimba temporar functia lor (extero ↔ proprio)

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 11 aprilie, 2019, 14:48

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *