Prima Pagina » Corpul Uman » Tegumentul

Tegumentul

Tegumentul, pilea, sau cutis, (cutis, lat. = piele), este situat la exteriorul intregului corp, ca o structura complexa de grosime variabila, care se continua la nivelul orificiilor naturale cu mucoasele organismului.

In structura pielii sunt unele anexe, cum ar fi:

  • glandele sudoripare si sebacee;
  • firele de par (pili);
  • muschii piloerectori si unghiile.

Tegumentul indeplineste multiple roluri cum ar fi cele de:

  • protectie fata de agresiunile externe, inclusiv virusuri, microorganisme s.a.;
  • reglarea temperaturii corpuli;
  • foarte important rol de – organ de absortie a unor substante medicamentoase;
  • excretia apei si a unor produsi de catabolism (prin transpiratie sau sudoare);
  • cel mai intins organ de simt al corpului (pentru receptionare stimulilor tactili, presional, termici si durerosi), s.a.

Structural tegumentul este format din trei straturi principale care, de la exterior spre interior, sunt: epiderm, derm si tesutul celular subcutanat (hipoderm).

Epidermul – este un epiteliu pavimentos pluristratificat, separt de urmatorul strat, dermul, print-o membrana bazala, fina. Straturile epidermului cuprind, de la membrana bazala spre suprafata: mai intai un strat bazal (regenator, a caror celule contin si cantitati variabele de pigament melanic sensibil la razele solare), apoi mai multe straturi celulare polimorfe, iar la suprafata un – strat descuamat; exfoliant, cu celule turtite, anucleate, cheratinizate, care se descuameaza si cad.

Epidermul este strabatut de tulpinele firelor de par, de canalele excretorii ale glandelor sudoripare (care nu au pereti proprii), si contin terminatii nervoase receptoare libere (capetele dendritelor neuronilor senzitivi).

Dermul, dispus sub epiderm si mai gros ca acesta, este format din tesut conjunctiv dens in doua straturi: – strat papilar de sub membrana bazala, pe care o ridica impreuna cu epidermul din loc in loc formand niste proeminente conice numite papile dermice, si strat reticular, profund la limita cu tesutul celular subcutanat.

Dermul contine, printre fibrele, celulele si substanta fundamentala a tesutului sau conjunctiv si glande sebacee cu partea dinspre suprafata a foliculilor pilosi la care sunt anexati muschii piloerectori, canale de excretie ale glandelor sudoripare, o bogata retea vasculara si numerosi receptori nervosi (terminatiuni dendritice libere sau corpusculi speciali inconjurati sau centrati de terminatiuni dendritice receptoare).

Hipodermul – stratul cel mai profund tegumentar, este alcatuit din tesut conjunctiv lax bogat in celule adipoase (adipocite), alcatuind asa-numitul panicul adipos, de grosimi variabele in functie de localizare, alimentatie individuala, sex s.a. Hipodermul are rol in termoreglare (prin scadearea pierderilor de caldura din corp), reprezinta si un depozit de grasimi, dar permite si mobilitate epidermului si dermului.

In hipoderm, ca ultim strat tegumentar superficial, si urmatoarele straturi se interpune o fascie superficiala, care la nivelul membrelor acopera structurile profunde, iar la nivelul trunchiului acopera stratul intermediar parietal osteocondrofibromuscular al toracelui sau musculo aponevrotic al abdomenului.

La nivelul extremitatilor cefalice aspectele structurale prezinta unele particularitati si anume:

  • La nivelul cutiei craniene tegumentul adera puternic prin tracsuri conjunctive de o aponevroza epicraniana, care uneste muschii pielosi frontali (anterior) si occipitali (posterior), alcatuind scalpul. Acesta este separat de cutia craniana osoasa print-un tesut conjunctiv lax care-i confera mobilitate.
  • La nivelul fetei tegumentul acopera direct, fara intreruperea fasciei superficiale, planurile de la acest nivel.
  • La nivelul gatului in hipoderm exista o fina foita conjunctiva laxa (fascia superficialis), care intecuieste un muschi pielos la fel de subtire, situat anterolateral, numit pielosul gatului. Intre tegument si planurile profunde viscerale, exista fascia cervicala superficiala (care intecuieste muschii sternocleidomastoidian si trapez), iar mai in interior fasciile cervicale mijlocii (care intecuieste muschii subhioidieni) si profunda (care acopera muchii prevertebrali). De asemenea, mai sunt condensari conjunctive periviscerale (teaca viscerala) si perivasculare (teaca vasculara).

Articole Similare:

Ultima actualizare: sâmbătă, 10 septembrie, 2011, 2:19 Afisari: 157

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *