Prima Pagina » Corpul Uman » Fiziologie Umana » Tensiunea arteriala

Tensiunea arteriala

Sangele circula prin vase sub o anumita presiune ce se masoara de obicei indirect determinand tensiunea din peretii arterelor, care are valoare apropiata de valoarea sangelui si care se numeste tensiune arteriala. Valoarea normala a presiunii sangelui in artere este de 120 mm Hg la nivelul arterei brahiale in timpul sistolei (tensiune arteriala maxima) si 70 mm Hg in timpul diastolei (tensiune arteriala minima), si o tensiune arteriala medie cu o valoare de cca. 100 mm Hg.

Tensiunea arteriala descreste de la centru la periferie, cea mai mare cadere avand loc la trecerea sangelui prin teritoriul arteriolar. De regula, valoarea tensiunii arteriale minime este egala cu jumatate din tensiunea arteriala maxima plus 10 (de exemplu 120 mm Hg-tensiunea maxima si 70 mm Hg-tensiunea minima). Factorii care determina presiunea sangelui sunt: debitul cardiac, rezistenta periferica, volumul sangvin, vascozitatea si elasticitatea.

Debitul cardiac reprezinta volumul de sange pompat de inima intr-un minut, cu valoare de 5 l in repaus si 35 l/min. In eforturile fizice mari debitul marii circulatii este egal cu cel al micii circulatii; debitul cardiac depinde de forta de contractie a miocardului si de volumul intoarcerii venoase.

Rezistenta periferica reprezinta totalitatea factorilor ce se opun scurgerii sangelui prin vase. Rezistenta la scurgere este proportionala cu lungimea vasului si vascozitatea sangelui si invers proportionala cu diametrul vasului. Ca urmare, variatii minime ale diametrului vasului determina modificari foarte mari ale rezistentei si implicit ale tensiunii arteriale. Cea mai mare rezistenta o intampina sangele la curgerea prin arteriole.

Volumul sangvin (volemia). In medie un adult de 70 kg are 5 l de sange. Scaderea volemiei intalnita in hemoragii sau deshidratari mari duce la scaderea tensiunii arteriale. Cresterea volemiei determina cresteri ale tensiunii arteriale.

Vascozitatea este cauza fizica cea mai importanta a rezistentei periferice. Ea se datoreste frecarii stratelor paralele de lichid aflat in curgere. Sangele curge mai usor prin vase de calibru larg si foarte greu prin vase de calibru redus.

Elasticitatea contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola si la mentinerea ei in diastola. La batrani din cauza arteriosclerozei vasele pierd  elasticitatea (diminueaza numarul fibrelor elastice din tunica medie), devin mai rigide, fapt ce determina cresterea tensiunii arteriale.

Variatiile tensiunii arteriale sunt in functie de mai multi factori:

  • pozitia corpului (in clinostatism este mai mica cu 5-10 mm Hg decat in ortostatism);
  • varsta – la sugar 80 mm Hg/50 mm Hg
  •  la 10-12 ani 100 mm Hg/70 mm Hg
  •  la 20 de ani 120 mm Hg/70 mm Hg
  •  la 50-60 ani 140 mm Hg/90mm Hg (peste 50 de ani presiunea arteriala creste cu 10 mm Hg pentru fiecare decada);
  • sex (la femei presiunea arteriala este mai mica decat la barbati).

Chiar la acelasi individ tensiunea arteriala variaza in timpul zilei, fiind mai coborata dimineata si mai crescuta seara. Emotiile, frigul, efortul fizic, cresc tensiunea arteriala.

Tensiunea arteriala creste in inspiratie si scade in expiratie. Patologic, tensiunea arteriala poate varia in sensul cresterii peste 150mm Hg-hipertensiune arteriala sau scade sub 110 mm Hg-hipotensiune arteriala.

Viteza sangelui in aorta si arterele mari este de 0,5 m/s, in arterele mici 300 mm/s, in capilare 0,5-0,8 mm/s. In arborele venos, ea incepe sa creasca ajungand in venele mari la 400 mm/s. Se constata astfel ca viteza este invers proportionala cu suprafata de sectiune a arborelui arterial.

Articole Similare:

Indicii: ,
Ultima actualizare: joi, 10 noiembrie, 2011, 13:23 Afisari: 327

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>