Prima Pagina » Corpul Uman » Fiziologie Umana » Tipuri de unitati motorii si de fibre musculare

Tipuri de unitati motorii si de fibre musculare

La om masa musculara este formata din cca. 250 milioane de fibre, inervate de cca. 420.000 de motomeuroni; deci un neuron motor din coarnele anterioare ale maduvei spinarii controleaza un numar diferit de fibre musculare. Astfel unitatile motorii ale muschilor globilor oculari, care efectueaza miscari fine foarte precise pot fi formate chiar si dintr-o singura fibra musculara in timp ce la nivelul muschiului cvadriceps, care efectueaza miscari de forta si de amplitudine, unitatea motorie controleaza sute de fibre musculare. Toate fibrele musculare inervate de un neuron motor se contracta si se relaxeaza in acelasi timp de unde si denumirea de unitate motorie, care desemneaza acest ansamblu.

Atat fibrele musculare cat si unitatile motorii raspund legii tot sau nimic. Muschiul in intregimea sa nu se supune acestei legi, contractia sa fiind gradata prin recrutarea unui numarmai mic sau mai mare de unitati motorii. Aceasta intrare in actiune a unitatilor motorii permite variatia fortei dezvoltate de un muschi aflat in contractie. Forta se realizeaza fie variind numarul de unitati motorii stimulate la un moment dat (sumatie spatiala), fie facand sa varieze frecventa de stimulare a unitatii motorii respective (sumatia temporala).

Unitatile motorii pot fi impartite dupa criterii metabolice si functionale in doua categorii: unele apte sa lucreze in conditii de aerobioza si altele mai apte in conditii de anaerobioza. La om unitatile motorii apte pentru a lucra in conditi aerobe contin fibre rosii, tonice (de tip I), cu secusa lenta; unitatile motorii adaptate pentru lucrul in conditii anaerobe contin fibre albe, fazice (de tip II), cu secusa rapida.

Toate fibrele unei unitati motori sunt de acelasi tip. La nivelul muschiului se gasesc in sa in proportii diferite cele doua fibre. Astfel de exemplu muschiul solear contine 25-40% fibre rosii, fata de alti muschi ai gambei; tricepsul brahial contine 10-30% fibre albe, fata de alti muschi ai bratului. Proportia celor doua tipuri de fibre difera insa mult si in functie de sportul practicat. Astfel, atletii care practica eforturi de rezistenta poseda o proportie mai mare de fibre rosii fata de cei specializati in efortul de forta, la care proportia de fibre albe este mai mare comparativ cu sedentarii.

Analizele biochimice si caracteristicile functionale pe cele doua tipuri de fibre musculare se pot grupa astfel:

fibrele musculare rosii (de tip I) contin sarcoplasma cu multa mioglobina, rezerve de glicogen si trigliceride in cantitate mai mare decat la fibrele albe; au un numar mai mare de mitocondrii si un bogat continut de enzime respiratorii. Ele au un metabolism predominant aerob, se contracta lent cu mare putere si obosesc greu; acest tip de fibre predomina in muschii tonici;

fibrele albe (de tip II) au sarcoplasma in cantitate mai mica cu mioglobina putina; au un metabolism predominant anaerob, bazat pe glicoliza si producerea de acid lactic. Metabolismul fibrelor albe este de doua trei ori mai activ decat al fibrelor rosii si asigura eliberarea prompta a energiei de contractie. Ele se caracterizeaza prin contractii rapide, dar obosesc usor.

Fibrele albe predomina in muschii flexori, cu contractie rapida.

Consumul de oxigen este mai crescut la sportivii care au un procent mai ridicat de fibre rosii; atletii poseda un VO2 maxim diferit fata de subiectii sedentari, posedand un procent de fibre rosii cu 40% mai mare fata de sedentari. Nu s-a putut evidentia experimental o conversie a fibrelor rosii in fibre albe sau invers prin supunerea atletilor specializati in distante lungi la antrenamente specifice anaerobe. Se pare ca singura modalitate de realizare a celor mentionate mai sus ar fi efectuarea unei inervatii incrucisate. Probabil, nervul motor ar avea un efect trofic asupra capacitatii functionale a fibrelor musculare iar antrenamentul produce doar o crestere a diametrului si a capacitatii functionale ale diferitelor tipuri de fibre, fara a face si o conversie a unui tip de fibre in altul.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 10 noiembrie, 2011, 15:57

Un comenentariu la Tipuri de unitati motorii si de fibre musculare

  1. Florian 25/08/2012 at 11:51

    aveti o greseala in articol
    ati scris ca si fibrele albe si rosii au metabolism – anaerob

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *