Prima Pagina » Sanatate A-Z » Pneumologie » Transmiterea Tuberculozei

Transmiterea Tuberculozei

Surse de infectie

Transmiterea TuberculozeiSursa prioritara o constituie bolnavii cu tuberculoza pul­monara cavitara, intens baciliferi si inca netratati. Majoritatea acestor bolnavi elimina zilnic prin sputa pana la 109 bacili cu chimiosensibilitate si virulenta intacte. Chimioterapia eficienta anihileaza rapid contagiozitatea bolnavilor tratati (in cateva saptamani), reducand la proportii minime riscul imbolnavirilor in focar.

Infectiozitatea sursei (respectiv oferta de bacili dintr-un teritoriu) depinde de: densitatea surselor bacilifere, surse cu bK pozitiv la microscopie sau paucibacilare, virulenta si patogenitatea germenilor, continuitatea si durata eliminarii lor, eventual repetarea contactului infectant. Reprezinta surse particulare: bolnavii cronici eliminatori de germeni chimiorezistenti, bolnavii refractari la tratament, bolnavii paucibacilari, bolnavii care datorita profesiunii lor pot raspandi cu usurinta infectia (cadre didactice, salariati din sectorul alimentar si farmaceutic, etc.).

Surse rare de infectie sunt: bolnavii cu forme deschise, fistulizate de tubercu­loza extrapulmonara (urogenitale, osteo-articulare, ganglionare, etc.), surse se­cundare, atat datorita scaderii prevalentei tuberculozelor extrarespiratorii, cat si paucibacilaritatii; animalele bolnave de tuberculoza (bovideele pot raspandi in­fectia prin lapte, urina, fecale) si produsele patologice bacilifere (priveste per­sonalul laboratoarelor specializate).

Vectorii infectiei

Bolnavii elimina in spatiul inconjurator unitati infectante minuscule (numite in functie de dimensiuni si de gradul de deshidratare picaturi Flugge, nuclei, nucleosoli, praf bacilifer) care sunt imprastiate rapid in incapere si plutesc aproape permanent in spatiul respectiv. Tusea, stranutul si toate actele fiziologice care pot produce expiratii fortate (strigat, ras, cantat sau chiar vorbirea), fragmentea­za sputa in picaturi bacilifere cu diametrul mare, 10-500 µm, care sunt proiectate in jurul bolnavului pe o raza de 0,8-1,5 m. Aceste picaturi nu pot ajunge in caile respiratorii periferice ale persoanelor expuse, fiind blocate de filtrul nazal sau eli­minate din bronsiile mari prin miscarea muco-ciliara. Ele devin insa intens con­taminante dupa ce se transforma dupa evaporarea rapida a apei pe care o contin in „nucleosoli“. Picaturile bacilifere de sputa si alte produse infectate se depun pe sol, podea, haine sau diferite obiecte transformandu-se prin uscare in praf bacilifer cu insusiri contaminante.

Mobilizat de curentii de aer, praful bacilifer, in care bacilii isi conserva virulenta timp de cateva saptamani, poate contamina chiar la distante mai mari. Prin inhalarea unei astfel de particule, se realizeaza infectia persoanelor sanatoase coabitand in acelasi spatiu. Un stranut eva­cueaza pana la un milion de particule infectante.

Transmiterea tuberculozei se poate produce si cu Mycobacterium bovis, pre­ponderent pe cale digestiva, prin lapte si derivatele sale. Raspandirea infectiilor cu M. bovis s-a redus foarte mult in ultimele decenii, odata cu introducerea obli­gativitatii pasteurizarii laptelui.

Caile de patrundere in organism

Calea inhalatorie (aerogena) este prioritara. in peste 90% din cazuri, conta­minarea se realizeaza prin inhalarea particulelor bacilifere cu diametrul mic (sub 5 µm), capabile sa formeze dispersii mai stabile in atmosfera si sa patrunda in caile aeriene periferice. Caile digestiva si cutaneo-mucoasa sunt rare, iar calea transplacentara este exceptionala.

Populatia receptiva

Contagiozitatea (respectiv masura in care oferta bacilara se transforma in infectie) depinde de relatia dintre sursa si contacti: intimitatea contactului (ocazional sau permanent), masurile de profilaxie aplicate si receptivitatea contactilor (vaccinat sau nu BCG, cu rezistenta naturala sau deficiente imune).

Dintre subiectii infectati, cea mai mare parte, 80-90%, nu se vor imbolnavi niciodata de tuberculoza, acest fapt reprezentand una din caracteristicile impor­tante ale tuberculozei: disjunctia infectie-boala. Bacilii raman in stare latenta in corp si prezenta lor nu se traduce decat printr-o induratie de dimensiuni semnifica­tive dupa testul cutanat la tuberculina. Dintre persoanele infectate numai 10-20% se vor imbolnavi de tuberculoza, si anume cei la care mecanismele lor de aparare antiinfectioasa sunt serios compromise. Factorii care scad rezistenta naturala a populatiei fata de bacilul Koch sunt multipli, incepand cu varsta, bolile asociate si terminand cu factorii naturali, economico-sociali si culturali.

Copiii intre 0-4 ani au o receptivitate crescuta si fac forme diseminate de boala, meningita fiind cea mai severa; pubertarii si adolescentii 14-18 ani trec printr-o stare de criza imunobiologica cu scaderea rezistentei si cresterea riscu­lui de imbolnavire; adultii tineri 20-25 ani se afla la varsta unor solicitari maxime (alegerea unei profesii, intemeierea unei familii) si reprezinta inca varsta la care tuberculoza are o mare frecventa; varstnicii peste 60 de ani au o rezistenta scazuta datorita uzurii biologice.

Tuberculoza se poate asocia cu silicoza, diabetul, stomacul rezecat, neoplaziile, SIDA, este mai frecventa la alcoolici si psihopati, la bolnavii cu stari de denutritie grava, casectici, convalescenti dupa boli anergizante.

Conditionarea economico-sociala face din tuberculoza un adevarat barometru al nivelului de trai al populatiei. Tuberculoza este mai frecventa la cei subalimentati, cei care locuiesc in locuinte insalubre si supraaglomerate sau care locuiesc sub cerul liber, la navetisti si flotanti, la emigranti, este mai frecventa in mediul rural decat in cel urban. Cei care au suferit traumatisme psihice cauzate de dificultati in viata (conflicte grave, lezarea personalitatii) se supun greu mij­loacelor de depistare, profilactice si de tratament.

Articole Similare:

Ultima actualizare: vineri, 14 decembrie, 2012, 18:45

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *