Prima Pagina » Sanatate A-Z » Pediatrie » Tratamentul si Profilaxia Rahitismului

Tratamentul si Profilaxia Rahitismului

Tratamentul si Profilaxia Rahitismului

Masuri de combatere in perioada prenatala

Femeia gravida, viitoare mama, se va alimenta variat si echilibrat cu toate principiile nutritive atat de origine animala cat si vegetala.

Prin observatie s-a stabilit ca ratia zilnica a femeii gravide trebuie sa-i aduca intre 2.300 si 3.300 calorii. Aceasta ratie variaza bineinteles cu activitatea, factorii climaterici, starea de nutritie premergatoare sarcinii si varsta femeii. In total greutatea la sfarsitul sarcinii este mai mare cu 10 kg.

Cand gravida are tendinta la obezitate, reducerea alimentatiei nu se va face niciodata pe seama proteinelor ci numai pe seama glucidelor si lipidelor. Proteinele si sarurile minerale sunt foarte necesare viitorului copil pentru a-l feri de rahitism.

Tot pentru a asigura o dezvoltare normala copilului, inclusiv o buna osificare, viitoarea mama trebuie sa duca o viata ordonata, linistita cu munca obisnuita. Ii sunt interzise muncile grele, obositoare, ridicarea greutatilor, folosirea vehiculelor care zdruncina, trepidatiile, sariturile – acestea o expun la nasterea prematura ce predispune copilul la rahitism.

Pentru ca dezvoltarea copilului nu depinde decat de alimentatie si ocupatia mamei ci si de starea ei de sanatate, viitoarea mama trebuie sa se prezinte regulat la controlul medical, sa efectueze anmalizele prescrise si sa urmeze intocmai sfaturile medicale.

Profilaxia medicamentoasa la gravida se poate efectua prin doua metode:

  • continuu din luna a 7-a, zilnic 500 UI/zi oral vitamina D, se creste la 1.000 UI/zi cand alimentatia este necorespunzatoare, poluare, anotimp neinsorit, unele disgravidii;
  • discontinuu, cate 200.000 UI de vitamina D oral la inceputul lunii a 7-a si in luna a 9-a (la interval de minim 45 de zile).

Profilaxia postnatala

Nevoile fiziologice de vitamina D sunt de 400 UI/zi sub forma de vitamina D2 (ergocalciferol) care este continuta in alimente ca laptele fortificat, ficat, untura de peste, galbenus de ou, sardine, scrumbii, macrou si vitamina D3 (colecalciferol) care se formeaza din colesterol prin hidroxilare dubla in ficat si tripla in rinichi, sub actiunea calciului din dieta si a PTH.

La prematuri si la copii cu conditii de mediu neprielnice, nevoile cresc la 1.000 UI/zi.

Profilaxia postnatala incepe la 2 saptamani (mai devreme exista un deficit trnazitoriu de hidroxilaza pentru a activa vitamin D in ficat si in rinichi).

Intre 2 saptamani si 1 an se administreaza zilnic 500 UI oral, iar intre 1 an si 2 ani doar in anotimpul rece. La copii cu riscdoza este intre 500 si 1.000 UI/zi.

Schema discontinua prevede administrarea cate unei doze de 200.000 UI/zi in prima saptamana, la 2 luni, 4 luni, 6 luni injectabil apoi pe cale orala la 9, 12, 18 si 24 de luni.

Se asociaza calciu gluconic in serii de 10 fiole per os. Intre 2 si 6 ani se administreaza cate 200.000 UI de trei ori in lunile reci. La scoala se administreaza anual una sau doua doze a cate 200.000 UI.

Tratament curativ

Tratamentul curativ va fi aplicat sugarului si copilului cu semne clinice, radiologice si biologice de rahitism florid la care anamneza cu privire la dozele profilactice de vitamina D sunt negative.

Ca si profilaxia tratamentul se poate face cu doze „stass” sau cu doze fractionate, zilnice de vitamina D.

1 . Terapia cu doze „stass” consta in administrarea a teri doze de cate 100.000 UI vitamina D I.M. la intervale de 2 zile. Dupa 30 de zile se recomanda o noua administrare de 200.000 UI vitamina D3 I.M. dupa care se trece la schema profilactica. O alta schema terapeutica recent recomandata consta in administrarea unei doze unice „stass” de 600.000 UI vitamina D3 I.M. continuata dupa 30 de zile cu administrarea profilactica.

2 . Terapia cu doze fractionate se face prin administrarea de 2.000-3.000 UI/zi oral timp de 6-8 saptamani dupa care se va relua schema profilactica.

3 . Masuri adjuvante:

  • aport de calciu = in toate formele de rahitism florid este necesara administrarea unui suplimente de calciu de 0,5-1 g calciu elementar/zi oral, timp de 1-2 zile, inainte si dupa inmceperea terapiei cu vitamina D, apoi 50 mg/kg corp sau 0,5 g/1 an de varsta pana in momentul consolidarii vindecarii (aproximativ 4-3 saptamani);
  • regim igieno-dietetic corespunzator varstei si starii de nutritie;
  • prevenirea si corectarea deformarilor prin cura heliomarina (dupa varsta de 1 an), masaj, gimnastica pasiva;
  • copilul cu rahitism florid nu va fi lasat sa se ridice in picioare si sa mearga pana la stabilizarea bolii;
  • in formele cu deformari severe se aplica aparat gipsat sau osteotomii de corectie, dar nu inainte de 12-18 luni de tratament corect.

Educatie sanitara

Prin nastere, copilul trece la conditii cu totul noi, care cer un efort de adaptare din partea intregului organism. Din aceasta cauza el trebuie acomodat si alimentat cu grija noilor conditii de viata. El este expus supraincalzirii ori hipotermiei, infectiilor daca parintii nu stiu sa-i creeze conditiile de mediu propice unei bune dezvoltari.

De aici rezulta necesitatea instruirii mamei, dar si a intregii familii, in aceasta privinta de catre medic ajutat de asistentul medical. Aerul, lumina, miscarea si alimentatia potrivita etapelor copilariei sunt factori indispensabili dezvoltarii si bunei functionari a intregului organismm acestia fiind de fapt factorii cei mai importanti in combaterea rahitismului.

Pentru cresterea copilului se va alege camera cea mai buna, cea mai luminoasa, insorita, usor de aerisit. Patul copilului va fi asezat in coltul cel mai luminos al camerei, dar nu sub fereastra si nici langa calorifer sau soba. In sezonul rece trebuie incalzita moderat la 22-24 oC.

Un copil supraincalzit transpira iar cand este dezbracat sau scos afara reaceste usor. Decalajul prea mare intre temperatura si frigul de afara predispune caile respiratorii ale copilului la cataruri. Aerisirea camerei unde sta copilul se face deschizand fereastra de cateva ori pe zi, mai ales cand este soare. Prin fereastra deschisa, razele ultraviolete naturale patrund inauntru.

Foarte important pentru a preveni rahitismul este a tine copilul cat mai mult timp in aer liber. Scoaterea lui la aer va fi cat mai prelungita mai ales in centrele aglomerate, sau in cazul familiilor care nu dispun de o camera insorita pentru copil.

Adaptarea copilului se face in modul urmator:

Daca s-a nascut primavara sau vara, el va fi scos la doua saptamani dupa nastere si tinut afara 20-30 de minute, prelungindu-se treptat in zilele urmatoare; in sezonul calduros, copilul poate petrece cea mai mare parte a zilei afara, bineinteles la umbra; va fi adapostit in camera numai la pranz, cind soarele incalzeste prea puternic, daca locuinta nu are curte cu loc umbros.

Daca s-a nascut iarna, copilul se scoate numai dupa 2-3 saptamani de la nastere, in functie de temperatura aerului, dar numai dupa ce a fost acomodat cu aerul rece; in acest scop se imbraca adecvat apoi se tine in fata geamului deschis 2-3 minute crescand progresiv pana la 10-20 minute/zi.

Nu se va scoate copilul in zilele cu vant, ploaie, ninsoare sau lapovita, ger sub –10 oC.

Aerul proaspat si racoros este cel mai igienic mijloc de favorizarea a unui somn adanc si odihnitor.

Helioterapia

In sezonul cald cel mai fiziologic mijloc de a combatere a rahitismului il constituie baile de soare. Ele pot incepe la copii sanatosi de la 3 luni, dupa ce temperatura aerului de afara ajunge la 25-27 oC la orele 8-10 dimineata si 17-18 dupa-amiaza.

Se incepe cu prudenta, expunand gradat cate un minut picioarele si gambele, a doua zi si coapsele si a treia zi si abdomenul, abia in a patra zi se dezveleste si corpul intreg cu exceptia capului care terbuie sa ramana tot timpul acoperit. Dupa 3-4 zile de expunere se fac 1-2 zile pauza.

Pentru prevenirea rahitismului pana la varsta de 1 an alimentatia copilului trebuie sa contina o cantitate suficienta de saruri de calciu si fosfor provenite din lapte si produse lactate (iaurt, branza de vaci) in cantitate de 500-600 g/zi chiar daca sugarul este obisnuit cu alimentatia diversificata.

Dupa 1 an copilul trebuie sa primeasca zilnic alimente variate de origine animala si vegetala.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 10 aprilie, 2013, 10:19 Afisari: 53

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *