Prima Pagina » Sanatate A-Z » Pneumologie » Tratamentul Starii de Rau Astmatic

Tratamentul Starii de Rau Astmatic

Schema terapeutica in raul astmatic prevede:

  • administrarea de oxigen prin sonda nazala sau masca, cu un de bit de 2-6 l/minut;
  • combaterea secretiilor din caile aeriene prin perfuzare de lichide in primele zile, sub controlul greutaii si al echilibrului hidroelectrolitic pentru a evita pericolul de hiperhidratare, iar la batrani si cardiaci pericolul de edem pulmonar. La acestea se adauga tuse profunda la intervale regulate, aerosoli cu solutie salina 0,45%, incalzita , produsi cu aparate de ultrasunete administrati timp de 20-30 minute la cateva ore intervale (cu prealabila administrare de aerosoli bronhodilatatori).

Combaterea stenozei bronsice se realizeaza prin:

  • corticoterapie in doze mari. Se injecteaza la inceput HHC 200 mg I.V. si in urmatoarele 24 de ore cate 100 mg la 24 de ore; se reduce apoi doza la jumatate, dar se asociaza 40 mg Prednison per os;
  • medicatie bronhodilatatoare – Miofilina I.V.;
  • se administreaza alternativ beta-adrenergice in perfuzie: Terbutalina sau Salbutamol;
  • combaterea si prevenirea infectiei cu antibiotice : Tetraciclina si Eritromicina;
  • ventilatie asistata intr-un serviciu specializat.

Trebuie evitate unele erori terapeutice printre care administrarea de sedative sau tranchilizante, de mucolitice inhalatorii.

In caz de infectie supraadaugata, administrarea unor antibiotice cu spectru larg de actiune, conform antibiogramei (Ampicilina), la care se pot adauga si bronhodilatatoare cum ar fi : Miofilina, are un efect bun. Repausul psihic si fizic, evitarea tutunului, a iritantelor bronsice si a alimentelor alergizante (oua, ciocolata, fragi) sunt obligatorii.

Mortalitatea prin status asthmaticus este evaluata la 1-2%. In cazurile severe care au necesitat utilizarea ventilatiei asistate, mortalitatea este de 10-20%. Cauzele cele mai frecvente : pneumotorax, pneumonie, hiperventilatia alveolara.

Ameliorarea se traduce prin reducerea anxietatii, revenirea somnului, diminuarea activitatii muschilor accesori ai ventilatiei, reluarea tusei cu expectorarea de dopuri mucoase, revenirea raspunsului la beta-adrenergice.

Secventa ameliorarii: intai dispar dispneea si suieraturile, corespunzand normalitatii rapide a cailor aeriene mari. Apoi, ameliorarea lenta(zile sau saptamani) a volumelor si debitelor pulmonare si a presiunii oxigenului ce reflecta dezobturarea cailor aeriene mici.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 27 decembrie, 2012, 11:47

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *