Prima Pagina » Sanatate A-Z » Gastroenterologie » Tratamentul Traumatismelor Esofagiene

Tratamentul Traumatismelor Esofagiene

Tratamentul Traumatismelor Esofagiene

Tratamentul traumatismelor esofagiene este complex, medico-chirurgical, aplicat imediat dupa accident. Circumstantele in care a avut loc acesta, cauza determinanta, timpul scurs de la accident, tipul si nivelul la care se situeaza leziunea, sunt factori care vor dicta modalitatea terapeutica. In principiu, interventia chirurgicala precoce este cea mai justificata optiune pentru tratarea tuturor formelor de leziuni. Sutura solutiei de continuitate esofagiana, debridare si excizia tesuturilor devitalizate, cu drenaj larg ca si utilizarea unor masuri suplimentare de prevenire a fistulei (lambouri din tesuturile din jur), sunt frecvent utilizate.

Tratamentul conservator este folosit numai in perforatiile punctiforme, fara febra si leucocitoza si care nu comunica cu cavitati sau organe vecine.

Atitudinea terapeutica trebuie sa fie electiva:

–  In perforatiile esofagului cervical, cu reactie si revarsat periesofagian redus, fara comunicare cu cavitatile pleurale, terapia intensiva cu antibiotice cu spectru larg (cefalosporina + gentamicina + metronidazol), cu suprimarea alimentatiei orale, dar utilizarea celei parenterale, sunt suficiente pentru vindecare. In perforatiile cu disectia planurilor periesofagiene, cu reactie si extravazare lichidiana importanta, indicatia chirurgicala este formala. Abordul prin cervicotomie, cu sutura perforatiei (daca este recenta) cu drenaj si antibioterapie, poate aduce vindecarea. In leziunile vechi, unde sunt prezente tesuturi inflamate, necroze sau sunt situate in zone inaccesibile, este suficient drenajul si antibioterapia. Daca perforatia a interesat una din pleure, abordul este si toracic pentru a se institui un drenaj pleural. Cand pierderea de substanta este importanta, se va putea efectua o esofagostomie cu jejunostomie de alimentare, urmand ca ulterior sa se refaca continuitatea digestiva printr-un procedeu de esofagoplastie.

–  In perforatiile esofagului toracic interventia chirurgicala este de urgenta in primele 24 de ore. Abordul va fi facut prin spatiul IV – V drept cand leziunea este situata pe esofagul superior si VI – VII stang pentru cel inferior. Se practica sutura perforatiei recente (respectand principiile clasice de sutura a esofagului), cu protejarea prin lambouri din pleura, diafragm sau utilizand fornixul gastric (operatia Thal) pentru prevenirea fistulei. Reechilibrarea si antibioterapia sunt metode indispensabile pentru succes. Daca perforatia nu s-a produs pe un esofag cu leziuni preexistente (stenoze, cancer, achalazie) atitudinea va fi eclectica. Daca starea generala permite, se va efectua miotomia Heller pentru achalazie, esofagectomie pentru stenoze sau cancer si operatii antireflux pentru esofagite cu refacerea imediata a continuitatii, de regula cu stomacul – daca acesta este lipsit de leziuni – sau intr-un al doilea timp, utilizand un procedeu clasic de esofagoplastie: colon, stomac sau intestin.

In perforatiile mai vechi de 24 de ore, cu comunicare importanta, febra si semne clinice de sepsis grav, se efectueaza esofagectomia cu esofagostomie cervicala si gastro- sau jejunostomie de alimentatie, drenajul larg atat mediastinal cat si pleural sunt metode logice.

–  In perforatia esofagului inferior, in absenta oricaror leziuni asociate, se va utiliza operatia Thal. In perforatiile mici, fara interesare pleurala, sutura endoscopica este posibila.

–  In ruptura spontana a esofagului (sindromul Boerhaave) instituirea tratamentului reclama o extrema urgenta. Neefectuarea sau amanarea interventiei se coreleaza cu o mortalitate de 100%. Starea generala grava necesita combaterea  imediata a socului prin transfuzii, perfuzii si asigurarea unei ventilatii pulmonare eficiente. Administrarea de antibiotice si evacuarea continutului gastric sunt masuri ajutatoare. Toracotomia cu sutura perforatiei si drenaj pleural vor fi efectuate de urgenta. Se poate incerca tratamentul endoscopic (in rupturile de mici dimensiuni), prin plasarea unui stent autoexpandabil metalic la nivelul leziunii. Mortalitatea postoperatorie este de peste 90%. 

Corpii straini intra-esofagieni vor fi extrasi in primele 24 de ore din cauza complicatiilor grave pe care le pot determina (de exemplu fistule aorto-esofagiene). Extragerea se va efectua sub anestezie generala, mai ales la copilul mare si la adult, folosind „grasping forceps” trecut cu un endoscop flexibil.

Corpii straini cu suprafata neteda se vor scoate cu o sonda cu balonas. Cei cu diametrul mai mic de 2 cm vor fi impinsi in stomac urmarind radiologic progresia lor.

O metoda frecvent folosita pentru extragerea corpilor straini este utilizarea sondei Foley sub control radiologic. Metoda are dezavantajul ca nu protejeaza caile respiratorii. Bucatile de carne nemestecata se vor extrage cu ajutorul endoscopului, folosind o sonda de polipectomie.

Insuflarea de gaz poate impinge un obiect mic in stomac, facilitat si de administrarea de glucagon pentru relaxarea esofagiana si sfincteriana.

Rezulta ca leziunile esofagiene sunt de o gravitate deosebita prin morbiditatea si mortalitatea pe care le determina. Se impune deci un diagnostic sigur, precoce si indicatia de tratament cea mai eficace pentru fiecare caz in parte.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 28 martie, 2013, 9:25 Afisari: 17

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *