Prima Pagina » Sanatate A-Z » Dermatologie » Tumori Cutanate Maligne

Tumori Cutanate Maligne

Carcinomul spinocelular

Tumorile maligne derivate din keratinocite sunt carcinomul bazocelular si carcinomul spinocelular. Originea lor se afla in cuiburile de celule embrionare pluripotente care se gasesc diseminate pe toata suprafata tegumentului si mucoaselor. In mod normal ele se afla in latenta si se activeaza numai in cazul unor distructii tisulare, pentru a repara zona distrusa. Carcinoamele amintite nu provin din stratul bazal sau spinos al epidermului dupa cum ar sugera numele lor, ci sunt denumite astfel pentru ca tumora este alcatuita din celule de tip bazal, bazofile in cazul carcinomului bazocelular (CBC) respectiv din celule de tip spinos, eozinofile in cazul carcinomului spinocelular (CSC).

O ipoteza tentanta sustine ca CBC provine din cuiburi celulare embrionare anexa foliculilor pilari si ar reprezenta o foliculogeneza aberanta, ceea ce explica faptul ca nu apar niciodata palmo-plantar si pe mucoase (zone natural lipsite de foliculi pilari) si faptul ca nu metastazeaza, deoarece tumora originara este invelita de o pseudomembrana bazala imitand sacul folicular si care limiteaza mobilitatea celulelor tumorale (fara a o exclude – s-au descris cazuri rarisime de metastazare, ca exceptii).

In cazul CSC acesta ar reprezenta o epidermopoieza aberanta, ceea ce ar explica aparitia sa predominant pe mucoase dar si oriunde altundeva pe tegument, inclusiv palmo-plantar si tendinta moderata la metastazare. Pentru ambele aceste forme de carcinoame epiteliale cat si in cazul melanomului malign intervin aceeasi factori patogenetici, motiv pentru care vom expune patogenia in comun.

Etiopatogenie

Cauza propriu-zisa a oncogenezei ramane inca necunoscuta, dar putem enumera mai multi factori posibil cauzatori sau cel putin favorizanti.

Expunerea solara excesiva prin componenta B a radiatiei ultraviolete (UVB) si in mica masura prin componenta C, cea mai energica si mai intens oncogena, dar care este retinuta in mod natural de stratul de ozon al atmosferei este cauza cea mai comuna.

Fototipul cutanat este in directa legatura cu expunerea la UV, cel mai afectat fiind fototipul I (persoane cu piele alba care nu se bronzeaza, au numerosi pistrui si par roscat). Tipul II (caucazian) si III (mediteranian) sunt descrescand afectate iar tipurile IV (semitic), V (oriental) si in special VI (negru) sunt mai protejate, fara ca sa excluda aparitia CBC si CSC.

Expunerea cronica la radiatii ionizante (raze X sau gama), la gudron si arsen, fumatul pentru cancerul de buza, ca si infectia cronica cu unele suse de HPV (16,18, 31, 35) sunt factori oncogeni demonstrati.

Toti factorii de mai sus induc mutatii punctiforme in structura ADN din celulele bazale. Aceste mutatii sunt reparate de un complex aparat enzimatic endonuclear in a carui sinteza si functionare joaca un rol central gena p53, supranumita „gardian al genomului”. Mutatiile acestei gene permit aparitia cancerelor cutanate sau cu alte localizari. S-a constatat ca gena p53 este inactiva in circa 20 – 30% din carcinoamele cutanate. In ce priveste melanomul malign, pe langa expunerea la UV, factorul genetic fototipul cutanat si perturbarile de reparatie genomica mai intervine traumatizarea nevilor nevocelulari.

Carcinomul bazocelular

Este o tumora cu malignitate redusa, prin faptul ca nu metastazeaza si are o evolutie lenta de ani de zile, afecteaza egal ambele sexe, apare mai frecvent dupa 60 de ani. In 50% din cazuri se dezvolta pe afectiuni preneoplazice si este particular de frecvent la persoanele de rasa alba care prin natura ocupatiei se expun mult la soare (agricultori, pescari, marinari).

Localizarea topografica cea mai frecventa este pe fata (nas, obraji, frunte) dar poate sa apara oriunde altundeva, cu exceptia palmelor, plantelor si mucoaselor.

La debut apare fie ca un nodul mic,cu telangiectazii pe suprafata sa, fie ca un inel de papule translucide („perle epiteliomatoase” patognomonice), fie ca o eroziune lent extensiva in suprafata si profunzime.

In perioada de stare ajunge dupa o evolutie de cativa ani si imbraca aspecte clinice destul de variate:

  • CBC plan-cicatricial: o placa vag eritematosa marginita de perle epiteliomatoase si cu microeroziuni multiplu recidivante pe suprafata (in sensul ca unele se epitelizeaza spontan dar altele recidiveaza in permanenta);
  • CBC nodular, nodulul initial crescand in dimensiune pana la 1 – 3 cm si dezvoltand in timp o ulceratie centrala;
  • CBC ulcerat de la inceput, situatie in care perlele epiteliomatoase caracterisice de regula lipsesc; in timp, acesta forma ajunge in starea numita ulcus rodens sau terebrant, ulceratia atingand planul osos subiacent pe care il invadeaza. Odata cu invazia planului osos carcinomul bazocelular devine nevindecabil (situatie mai frecvent intalnita in cazul localizarii pe scalp);
  • CBC pagetoid are aspectul unei placi eritematoase putin proeminente, cu microeroziuni pe suprafata si mici perle epiteliomatoase la periferie, localizat intotdeauna pe trunchi sau membre;
  • CBC sclerodermiform, ca o placa mica, alba si dura cu microeroziuni, adesea pe fata.

Ca evolutie naturala sfarseste intotdeauna printr-o ulceratie profunda si distructiva. Fiind o tumora epiteliala nevascularizata, ingrosarea masei tumorale o indeparteaza de sursa de hrana care este plexul vascular dermic si zona centrala se necrozeaza si se elimina. Diagnosticul de certitudine este pus numai pe baza examenului histopatologic al biopsiei sau piesei complet excizate.

Carcinomul spinocelular

Este o tumora epiteliala cu malignitate medie prin evolutia mai rapida, de ordinul lunilor (mai rapida – cateva luni, pe mucoase, mai lenta, 6 – 12 luni pe tegument), cu metastazare limfatica in ganglionii loco-regionali in circa 15% din cazuri (mai frecventa in localizarile pe mucoase), care apare mai precoce incepand cu varsta de aproximativ 50 de ani, afecteaza egal ambele sexe, in 30% din cazuri apare pe afectiuni preneoplazice in special ale mucoaselor si este mai rar decat cel bazocelular (raportul CBC / CSC fiind de circa 3: 1).

Formele clinice de debut sunt erozive, noduli keratozici sau, caracteristic, forma numita „corn cutanat”, o excrescenta cornoasa de 1 – 2 cm inaltime cu o baza discret eritematoasa.

In perioada de stare imbraca unul din urmatoarele aspecte clinice:

  • CSC ulcero – vegetant, respectiv o ulceratie cu fond neregulat si lent extensiva in suprafata si profunzime (in cazul afectarii planului osos devine nevindecabil);
  • CSC nodular, o proeminenta dura cu telangiectazii si eventual ulcerata central;

Este de remarcat ca 80% din cazuri se localizeaza pe semimucoasa buzei inferioare si ca toate formele localizate pe o mucoasa (bucala, genitala) iau un aspect ulcerativ de la inceput.

Diagnosticul de certitudine este pus numai pe baza examenului histopatologic al biopsiei sau piesei complet excizate.

Diagnosticul diferential pentru CBC si CSC se va face cu toate formele de tumori benigne care au aspect nodular, cu afectiunile preneoplazice erozive (eritroplazia Queyrat) si cu formele ulcerate de melanom malign. In mod particular pentru CBC pagetoid intra in discutie eczemele de orice tip si psoriazisul, pentru CBC pigmentat melanomul malign nodular sau superficial extensiv iar pentru CBC sclerodermiform varianta de sclerodermie localizata in placi mici.

Tratamentul ambelor forme de carcinoame cutanate se realizeaza prin:

  • cauterizare electrica sau laser in formele incipiente (sub 1 cm diametru);
  • excizie chirurgicala cu plastie prin lambou si evidarea ganglionilor afectati;
  • radioterapie de contact Chaoul (cu raze X) pentru cazurile la care varsta si bolile coexistente contraindica interventia chirurgicala sau aceasta este refuzata de bolnav.
  • terapie fotodinamica (aplicare de acid levulinic si iradiere cu lumina rosie).

Pentru cazurile incipiente sau ca paleativ local se utilizeaza crema cu 5-fluoro-uracil (Efudix) timp de 3 – 6 luni sau Imiquimod (Aldara) crema 6 saptamani.

Cazurile se vor controla la fiecare trei luni, timp de 2 ani in CBC si timp de 3 ani in CSC ratele de recidiva fiind de 25% pentru CBC si respectiv de 35% pentru CSC.

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 2 octombrie, 2013, 12:38 Afisari: 44

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *