Prima Pagina » Sanatate A-Z » Dermatologie » Ulcerul Cronic de Gamba

Ulcerul Cronic de Gamba

Ulcerul Cronic de Gamba

Ulcerul cronic de gamba este doar manifestarea finala a unor tulburari trofice cuta­nate cu evolutie cronica intinsa de-a lungul mai multor ani, avand la baza insufucienta ve­noasa cronica a membrelor inferioare.

Cauzele insuficientei venoase cronice (IVC) a membrelor inferioare sunt reprezen­tate de boala varicoasa, sindromul posttrombotic si rarisim diverse malformatii genetice ale trunchiurilor venoase profunde ale membrelor inferioare. Elementele patogenetice comune sunt staza venoasa (incetinirea fluxului sanguin venos) si in consecinta hipoxia cronica a gambelor, responsabile de totalitatea manifestarilor patologice care vor fi descrise.

Boala varicoasa

Boala varicoasa este o afectiune congenitala, evoluand cu slabirea componentei elas­tice a peretelui venos. In cazul bolnavilor manifesti clinic se constata frecvent prezenta bolii in antecedentele heredo-colaterale imediate (parinti), primele dilatatii venoase (varice) apar precoce intre 20 si 30 de ani, la femei frecvent post-partum, sunt pachete varicoase mari si dispuse sistematizat de-a lungul venei safene interne (maleola interna, fata posterioara a gambei, fata antero-interna a coapsei) urcand deasupra genunchiului pana la nivelul triun­ghiului Scarpa, unde safena interna, vena superficiala, se varsa in vena femurala profunda. In plus, varicele apar de regula bilateral.

Sindromul posttrombotic

Sindromul posttrombotic este o afectiune dobandita, fiind urmarea unei tromboflebite acute profunde in antecedentele personale patologice in urma cu mai multi ani sau decenii.  Varicele care apar tardiv, de regula dupa 40 de ani, sunt de mici dimensiuni, sunt dispuse haotic pe gamba si frecvent, ca un semn caracteristic, pe fata dorsala a piciorului afectat, nu depasesc genunchiul si de regula se dezvolta unilateral.

In ambele boli manifestarile clinice sunt analoage, numeroase si au fost reunite sub eticheta clinica comuna de complex vascular al gambei. Acestea constau in urmatoarele si se instaleaza in ordinea prezentarii lor:

  •  edeme ale gambelor asociate cu senzatia de greutate sau chiar durere a membrelor inferioare; initial sunt edeme vesperale care dispar la pozitia decliva, pentru ca ulterior sa devina edeme permanente, asociate uneori cu edeme limfatice, ceea ce conduce la aspectul de “gambe groase”;
  • dermatita pigmentara de staza consta din aparitia unor pete pigmentare brune pe gambele afectate, pete lent extensive in suprafata si imposibil de inlaturat; se datoreaza depunerii de hemosiderina in macrofagele tegumentare care, in mediul hipoxic, nu mai reusesc sa metabolizeze complet hematiile si respectiv hemoglobina extravazate. Dermatita pigmentara de staza este o manifestare patognomonica pentru IVC si nu apare asociata ulcerelor de alte etiologii.
  • dermatoscleroza consta in formarea unei zone aproximativ inelare in treimea inferioara a gambei unde tegumentul este ingrosat, dur si aderent de tibia si maleolele subiacente; confera gambei aspectul “in sticla de sampanie” si accentueza in plus staza venoasa.
  • eczema cronica de staza se manifesta ca orice eczema vulgara, prin placi rosii, eritematoase, difuz delimitate,cu scuame mari, lamelare, eruptia fiind pruriginoasa. Din cand in cand eczema de staza se poate acutiza, fapt marcat de aparitia de vezicule pe placile eritematoase si de asemenea se poate extinde prin diseminari secundare oriunde in restul corpului. Uneori, din cauza tegumentului uscat al varstnicului, eczema ia aspectul descris ca eczema fisurata (placard eritemato-scuamos cu numeroase fisuri pe suprafata sa).
  • ulcerul cronic de gamba este o zona de tegument unde hipoxia atinge un nivel critic care produce necroza acestuia; ulcerele pot fi unice sau multiple, unilaterale sau bilaterale, de dimensiuni variabile de la milimetri la zeci de centimetri in diametru si sunt dureroase. De regula sunt dureroase prin infectia bacteriana asociata, infectie aproape intotdeauna prezenta deoarece ulcerul este o plaga care odata deschisa persista cronic indefinit in lipsa tratamentului.

Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential se impune fata de erizipelul gangrenos, plagi traumatice banale infectate bacterian, carcinoame bazo- sau spinocelulare ulcerative ale gambei sau osteomielite cronice fistulizate.

Ulcerele arteriopate sunt mai rar intalnite. Ele se dezvolta pe fondul unor arteriopatii cronice aterosclerotice ale membrelor inferioare, al macroangiopatiei diabetice sau al unei trombangeite Burger. Gambele afectate sunt subtiri, lipsite de pilozitate si se observa gangrene digitale sau ulcere cu fond negru, extrem de dureroase, pe gamba. Celelalte semne clinice descrise in cadrul complexului vascular al gambei lipsesc de asemenea.

Ulcerele neuropate apar pe fondul unor boli neurologice dintre care cele mai frecvent intalnite sunt neuropatia diabetica, poliradiculonevrite virale, autoimune sau carentiale, siringomielia si exceptional tabesul. Ulcerele se manifesta plantar pe locurile de maxima presiune (baza halucelui si calcaiul), sunt nedureroase (sensibilitatea fiind abolita) si sunt inconjurate de un inel hiperkeratozic caracteristic.

Trebuie avuta in vedere si situatia destul de frecventa in care etiologia ulcerului cronic de gamba este multipla: asocieri intre boala varicoasa si sindromul posttrombotic sau insuficienta venoasa cronica de diverse cauze asociata cu o arteriopatie.

Din acest motiv, in mod ideal, sunt recomandate pe langa explorarea clinica atenta a varicelor si pulsurilor la arterele femurala, pedioasa si poplitee cu determinarea eventualei ischemii critice (TA la membrul inferior / TA la membrul superior sub 0,5) si examinarea ecografica Doppler arteriala si venoasa si absolut obligator examenul bacteriologic repetat pana la aseptizare al ulcerului.

Tratament

Tratamentul ulcerului odata constiuit urmareste trei obiective: aseptizarea sa, debrida­rea fondului de depozitul necrotic si epitelizarea. Nu exista scheme standard de tratament, fiecare bolnav necesitand adaptarea tratamentului local in functie de toleranta si efectul benefic obtinut.

Aseptizarea este esentiala si se realizeaza prin dezinfectante generale de tipul Beta­dine unguent sau solutie ori Dermazine crema.  Diversele preparate magistrale cu antibiotice conforn antibiogramei sunt utile dar numai pe o perioada de pana la o luna, altfel apare riscul castigarii polirezistentei la antibiotice a populatiei bacteriene din ulcer.

Debridarea se incearca conservator cu produse continand enzime proteolitice. Alta optiune este debridarea chirurgicala a ulcerului urmata de regula de plastia acestuia cu grefe de piele libera despicata prelevata de pe coapsa bolnavului. Epitelizarea este favorizata de produse care contin uree, vitaminele A, E, F, insulina, hormoni androgeni, zinc, balsam de Peru, etc, de obicei sub forma de unguente sau pudre preparate magistrale. Tratamentul general de baza consta in venotrope si limfotrope (de exemplu Detralex) asociat cu vasodilatatoare (de exemplu Pentoxifilin)

Articole Similare:

Ultima actualizare: miercuri, 2 octombrie, 2013, 10:41 Afisari: 4

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *