Prima Pagina » Sanatate A-Z » Analize Medicale » Ureea din ser si urina

Ureea din ser si urina

Analize sange urina ureeUreea reprezinta forma de excretie a azotului continut de proteine, iar cantitatea eliminata urinar este direct proportionala cu intensitatea catabolismului proteinelor, cu conditia ca functia renala sa fie integra.

Azotul, sub forma de amoniac, este produs in ficat de catre proteine, atunci cand este descompus in partile sale componente (aminoacizi) si metabolizat. In ficat, azotul se combina cu alte molecule ale deseurilor produse de uree. Prin uree, el este apoi eliberate in sange si transportat la rinichi, atunci cand este filtrat si excretat in urina.
Ureea reprezinta practic azotul aflat in plasma si alaturi de alte componente cum ar fi creatina, creatinina, aminoacizi, acid uric, polipeptide, reprezinta azotul total care nu este continut de proteine. Azotul neproteic total este azotul care se poate determina dupa precipitarea proteinelor din plasma. Metodele de determinare ale ureei sunt:

  • bazate pe reactia de precipitare (reactia cu xanthydrol);
  • colorimetrice: cu diacetilmonoxina, reactiv Nessler , ureaza, dimetil glioxina sau cu hipobromit de sodiu.

Starile asociate cu cresterea concentratiei serice de uree sunt cunoscute ca “azotemice”. Azotemia este de trei tipuri : prerenala, renala, postrenala. Dozarea ureei are drept scop diferentierea intre azotemia prerenala si postrenala utilizand raportul Uree/ Creatinina in stadiile finale ale afectiunilor renale , sau gastrointestinale ca semn de ureotoxicoza. La pacientii dializati ureea este marker de degradare a compusilor proteici. Datorita interdependentei ureei de degradarea proteica, ureea este mai mult un factor de prognostic decat de diagnostic al afectiunilor renale.

In urina, ureea reprezinta aproximativ jumatate din solidele dizolvate in urina, sau peste 85-88 % din corpii azotati ai urinii: ureea, creatinina, acidul uric, proteine, azotul total.

Determinarea ureei urinare este un test care permite aprecierea functiei renale. In mod normal, ureea se filtreaza la nivelul glomerulilor renali, se resoarbe la nivelul tubului contort proximal, spre a secreta la nivelul celui distal. In consecinta, suferintele acute sau cronice ale functiei renale, vor antrena reducerea cantitatii de uree eliminata in urina. Cresterile peste normal al eliminarilor urinare de uree, survin de regula in caz de aport proteic exogen excesiv, in afectiunile caracterizate prin hipercatabolism proteic endogen si in diabetul zaharat.

Semnificatii:

Analiza pentru uree este folosita, in primul rand, impreuna cu testul pentru creatinina, in scopul de a evalua functiile renale si pentru a monitoriza pacientii cu afectiuni acute sau cronice ale rinichilor. De asemenea, poate fi efectuata pentru a evalua starea generala de sanatate a unui pacient, atunci cand medicul solicita realizarea mai multor analize medicale uzuale.

Cand se efectueaza:

Analizele pentru uree se efectueaza in cazurele:

  • cand pacientul prezinta simptome nonspecifice;
  • ca parte a testelor de rutina;
  • pentru a verifica functionalitatea rinichilor inainte de administrarea anumitor medicamente;
  • cand pacientul se prezinta la urgenta sau trebuie sa fie internat in spital.

De asemenea se masoara impreuna cu creatinina atunci cand:

  • apar semne ale problemelor renale;
  • la intervale regulate pentru a monitoriza functiile rinichilor la pacientii cu boli cronice sau diabet, insuficienta cardiaca congestiva, infarct miocardic;
  • in timpul sau inainte de administrarea unor tratamente medicamentoase pentru monitorizarea functiilor renale sau a eficacitatii dializei.

Interpretarea rezultatelor:

Valorile serice ale ureei sunt dependente de 3 factori: catabolismul proteic (aduse prin aport alimentar sau produse de catre organism), diureza (eliminare urinara), si capacitatea functionala renala. Din acest motiv se cere ca rezultatele acestui test sa fie corelate cu rezultatele altor teste cum ar fi testarea creatinemiei si a acidului uric sanguin.

Valori normale:

  • La adult
    • uree : 30-45 mg% (300 mg/kg corp/zi);
    • continutul de azot (azotul ureic sanguin): 10-20 mg%.
  • La copil: ureea sanguina: 0,1-0,3 g/l;
  • La sugar:-0,1-0,2 g/l;
  • La nou-nascut: 40-70 mg/kgcorp/zi.

Cresteri patologice:

Cauze de crestere a ureei in sange:

  • afectiuni renale acute si cronice – ca si creatinina ureea este invers proportionala cu GFR ( rata de filtrare glomerulara ), cat timp perfuzia renala si aportul proteic sunt normale iar GFR >= 30 ml/min conc de uree se va mentine normala; in afectiuni cronice renale cu GFR < 30 ml/min ureea va monitoriza succesul dietei hipoproteice;
  • azotemie prerenala in  hemoragii, varsaturi, diaree, arsuri cu aport insuficient de lichide, datorita reducerii volumului extracelular, care atrage diminuarea perfuziei renale si dezechilibre electrolitice , febra, tratamente cu doze mari de glucocorticoizi  in raport U/C > 35;
  • azotemia postrenala in obstructii ureterale, vezicale, uretrale, tumori prostatice, prostatite, litiaze,
  • aport crescut de proteine > 200 g/zi U/C > 35 mg/dl;
  • insuficienta cardiaca congestiva;
  • soc;
  • stres.

Scaderi patologice:

Concentratii scazute de uree in sange

  • fiziologic la copii si gravide;
  • aport proteic scazut;
  • afectiuni hepatice grave insotite de perfuzii a la long cu lichide sarace in electroliti.

Alte informatii:

Uree si BUN (blood ureea nitrogen) sunt denumiri similare cu conditia ca metoda de determinare sa utilizeze un factor de corectie la calcul astfel; bun x 2,14 = uree sau Uree x 0,46 = BUN.

Raportul Uree/Creatinina in conditiile unui aport proteic normal (1g/Kg corp / zi ) este:

  • 20- 35 mg/dl (medie =25);
  • 25-40 mmol/L (medie = 35);
  • 10-16 mg/dl (medie = 12) daca dozam BUN.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 5 iulie, 2012, 13:32

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *